Raport – Accesul la servicii medicale pentru refugiații din Ucraina

Acest raport a fost realizat în cadrul programului ”Help to help Ukraine” implementat de FONPC – realizat cu sprijinul CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale, prin programul coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul FONPC (Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil).

Punctul de vedere descris în acest document este cel al FONPC și nu reflectă neapărat punctul de vedere al partenerilor acestui program.

FONPC

Prezentarea organizației

Înființată în anul 1997, FONPC există cu şi pentru membrii săi, 65 de ONG-uri, în folosul copiilor şi al comunității ghidându-se după principiile şi prevederile statutare şi promovând următoarele valori: identitatea/ autonomia membrilor, eficiență în comunicare şi în acțiune, decizie democratică, solidaritate, deschidere, încredere, respect reciproc, echitate, consecvenţă/ continuitate, parteneriat, transparență, participare şi implicare. În vederea atingerii obiectivelor propuse, FONPC lucrează în strâns parteneriat cu donatorii, finanţatorii, cu autorităţile locale şi naţionale şi organizaţii neguvernamentale, organizaţii internaţionale, instituţii europene, societatea civilă, comunitatea şi cu alţi actori implicați în promovarea respectării Drepturilor Copilului.

Federația are un rol de monitorizare a drepturilor copilului, de influențare a politicilor publice din toate sectoarele drepturilor copilului: educație, social, sănătate, justiție etc.

Proiectele dezvoltate de FONPC de-a lungul anilor au venit în sprijinul ONG-urilor dar și al beneficiarilor direcți profesioniști, copii şi familii. Cele 65 de ONG-uri membre ale FONPC sunt organizații de sine stătătoare care au aderat la o Cartă de valori comune, la un statut și au creat o voce comună și puternică.

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC și membri săi acordă sprijin umanitar către persoanele afectate de situația de conflict din Ucraina. FONPC a demarat un proces de monitorizare și coordonare a membrilor FONPC pentru a avea acțiuni coerente și complementare în această perioadă. Membrii FONPC acordă asistență umanitară pentru copiii și familiile care se refugiază din Ucraina în România. Printr-o coordonare cu autoritățile publice, FONPC și membrii săi vin în întâmpinarea nevoilor refugiaților ucrainenei.

Pentru a asigura resursele necesare pentru copiii, femeile care părăsesc Ucraina și pentru a asigura un loc în care aceștia să se simtă în siguranță FONPC și membrii săi pun la dispoziție resurse materiale și umane. O parte dintre echipele membrilor FONPC și voluntarii acestora acționează pe teren, la punctele de trecere ale frontierei, pentru a acorda sprijin imediat copiilor și familiilor care au nevoie și care sunt marcați de experiența traumatică a războiului și a abandonării casei. O altă parte a membrilor FONPC s-au organizat și primesc refugiați în centrele/spațiile amenajate din țară (București, Vaslui, Ploiești, Satu-Mare, Galați etc).

De la începutul războiului și până în prezent România a primit și găzduit mii de refugiați. ONG-urile membre ale FONPC au mobilizat resurse și au sprijinit fiecare persoană care a avut nevoie de sprijin.

Aceste activități ale ONG-urilor reprezintă o contribuție esențială la asigurarea drepturilor omului ale refugiaților și ale altor migranți, inclusiv dreptul de a fi tratați cu demnitate și respect, accesul la servicii de sănătate și educație, la hrană adecvată, adăpost și îngrijire, dreptul la libertate de exprimare și securitate, pentru a solicita azil, precum si dreptul la protecție împotriva torturii și a altor rele tratamente și împotriva respingerii și expulzării colective.

Echipa FONPC și-a concentrat activitatea pe coordonarea acțiunilor dar și pe atragerea de fonduri, astfel încât ONG-urile care sunt pe teren să-și poată derula activitatea.

În același timp FONPC este parte Grupului de lucru “Copii și tineret”, organizat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pentru a contribui la realizarea Planului Național de Răspuns al României la gestionarea crizei umanitare a refugiaților.

Federația participa activ la întâlnirile Grupului de Coordonare Strategică a Asistenței Umanitare (la nivelul Cancelariei Primului-ministru, sub coordonarea unei secretar de stat).

Colaborăm cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgenta, Departamentul pentru Situații de Urgență, Crucea Roșie, UNICEF, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Cancelaria Primului Ministru, Platformele de ONG-uri.

1. Introducere

La 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară împotriva Ucrainei, determinând milioane de oameni să fugă din calea războiului și să își găsească un refugiu în țări ale UE (printre care și România și Polonia) și în Republica Moldova.

Războiul din Ucraina a creat o adevărată catastrofă umanitară: 14 milioane de ucraineni au fost strămutați din țară, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați estimează că aceasta este cea mai rapidă și cea mai amplă dislocare de persoane din ultimele decenii.

De asemenea, se estimează că peste 7 milioane de persoane au fost strămutate în interior, mulți alți oameni sunt blocați în zona de luptă, nedorind să plece sau fiind incapabili să o facă din cauza acțiunii militare.^[1]

Potrivit UNHCR^[2], până în 6 decembrie 2022, erau înregistrați 4,8 milioane de refugiați din Ucraina în vederea protecției temporare sau a unui regim similar în UE.

Până acum, UE a alocat 523 de milioane EUR sub formă de asistență umanitară pentru a ajuta civilii afectați de războiul din Ucraina^[3]. Această sumă include 485 de milioane EUR pentru Ucraina și 38 milioane EUR pentru Republica Moldova. Statele membre ale UE au mobilizat singure aproape 957 de milioane EUR.

Prin această finanțare, cetățenii aflați în interiorul granițelor Ucrainei și cei care au fugit în țările învecinate primesc ajutor sub formă de:

• alimente
• apă
• îngrijiri de sănătate
• adăpost

Până în prezent, peste 13,5 milioane de persoane au beneficiat de asistență umanitară în Ucraina datorită UE și altor donatori. Această finanțare face parte din pachetul de sprijin în valoare de 1 miliard EUR promis de Comisia Europeană pentru a răspunde celor mai presante nevoi umanitare, atât în interiorul Ucrainei, cât și în afara acesteia.

Odată cu declanșarea conflictului armat din Ucraina, Comisia Europeană a început să coordoneze cea mai mare operațiune pe care a desfășurat-o vreodată prin Mecanismul european de protecție civilă, care se activează în state membre când are loc un dezastru umanitar de proporții mari. Prin acest mecanism, orice țară din lume poate solicita asistență atunci când o situație de urgență depășește capacitățile sale de răspuns în caz de dezastre. În funcție de natura dezastrului, acest ajutor poate lua diferite forme, cum ar fi:

• operațiuni de căutare și salvare
• stingerea incendiilor forestiere și urbane
• desfășurarea de personal medical
• echipamente medicale și medicamente
• purificarea apei
• adăposturi temporare de urgență
• repatrierea în condiții de siguranță a cetățenilor UE

Până în prezent, asistența acordată prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE se ridică la 443 de milioane EUR.^[4]

De asemenea, în statele care au solicitat asistență internațională, inclusiv România,  au fost activate simultan și mecanismele ONU de coordonare a asistenței umanitare în cazuri de dezastre de proporții mari – nevoile și planurile de asistență au fost detaliate în Raspunsul Regional pentru Refugiati (RRP) si FLASH Appeal si Planul pentru Raspunsul Umanitarian din Ukraina (HRP), și recalibrate în Octombrie 2022. Conform rapoartelor UN OCHA, cerera de $1.85 miliarde pentru asistență umanitară pentru refugiați ( $226 milioane pentru România) a fost finanțată în proporție de 50.7%. Din cele $ 935 milioane, Comisia Europeană a contribuit 3.3% prin două instrumente de finanțare, o contribuție modestă comparativ cu Statele Unite (32%).

În cazul Planului Regional pentru Refugiați nu se oferă o analiză mai amănunțită legat de proporția în care aceste fonduri au ajuns la societatea civilă comparativ cu proporția canalizată spre ONU sau, bilateral, spre Guvernele statelor primitoare de refugiați, sau cât din acestea au ajuns spre anumite sectoare (ex. sănătate), spre deosebire de rapoartele pentru alocarea fondurilor umanitare ajunse în Ucraina, unde ONU și alte organizații multi-laterale au primit $2.1 miliarde din cele $3.85 miliarde alocate, din care doar 0.15% au mers spre Country Pooled Funds pentru cei care răspundeau nevoilor pe teren. De asemenea,  doar 0,01% din fondurile primite au ajuns la organizații naționale (ONG și societate civilă) și 0% pentru organizații locale. Doar 7% din fonduri au fost alocate pentru servicii medicale și sănătate (https://fts.unocha.org/appeals/1103/summary). Totodată, mulți dintre donatori, inclusiv Comisia Europeană, contribuie în ambele mecanisme și nu este clar din documente dacă s-au raportat de mai multe ori același fonduri (i.e. 16% din fondurile venite pentru Planul Regional pentru Refugiați proveneau de la  biroul regional UNICEF, dintr-un fond multi-donator).

Cele 27 de țări UE plus Norvegia, Turcia, Macedonia de Nord și Islanda au oferit ajutoare în natură, de la consumabile medicale și adăpost, până la vehicule și echipamente de generare a energiei. Articolele au fost livrate direct în Ucraina și prin rețelele logistice existente în Polonia, România și Slovacia. Până la 18 octombrie, au fost livrate aproximativ 70.400 de tone de echipamente.

Peste 13 milioane de oameni au primit o formă de ajutor umanitar în Ucraina, datorită UE și donatorilor săi.

Peste 8,9 milioane de oameni au primit asistență alimentară, iar încă 8,6 milioane au primit intervenții și echipamente medicale, 3,9 milioane de ajutoare în bani și 6,4 milioane de servicii de protecție critică.

În plus, aproape 5 milioane de oameni au reușit să recâștige accesul la apă potabilă și să beneficieze de servicii critice de igienă și salubritate.

De asemenea, din cauză că Ucraina se confruntă cu nevoia uriașă de materiale medicale, UE și-a mobilizat rezervele strategice rescEU^[5], un nou bazin european de resurse, care include o flotă de avioane bombardiere de apă și elicoptere, avioane de evacuare medicală, precum și o rezervă de articole medicale și spitale de campanie pentru a face față urgențelor sanitare. Potrivit Comisiei Europene, la începutul lunii august, peste 1.000 de pacienți ucraineni au fost evacuați de către UE prin intermediul mecanismului său de protecție civilă, pentru a primi asistență medicală în spitalele din Europa.

Pacienții au fost transferați în 18 țări: Germania, Franța, Irlanda, Italia, Danemarca, Suedia, România, Luxemburg, Belgia, Spania, Portugalia, Țările de Jos, Austria, Norvegia, Lituania, Finlanda, Polonia și Cehia. Operațiunile recente includ transferul a 2 pacienți în Cehia, la 3 august, respectiv evacuarea a 15 pacienți în Germania, 4 pacienți în Țările de Jos și 2 pacienți în Norvegia.

Raportul de cercetare ”Accesul la servicii medicale în România pentru refugiații din Ucraina” are ca scop analiza răspunsului oferit de România, prin instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale, refugiaților din Ucraina care se confruntă cu probleme de sănătate. El își propune să analizeze în ce a constat sprijinul oferit refugiaților, care au fost resursele pe care sistemul medical românesc și organizațiile le-au avut la dispoziție și cum s-au descurcat, în România, oamenii care au fugit din calea războiului și au avut probleme medicale.

II. Premise metodologice

În vederea obținerii unei imagini cât mai clare și reale asupra accesului la serviciile medicale a persoanelor strămutate în România din Ucraina de la începutul conflictului, studiul de față conține o metodologie adaptată unei situație de urgență, în continuă schimbare, având în vedere că nu s-au efectuat studii detaliate preliminare.

Studiul oferă, de asemenea, informații relevante despre fondurile pe care autoritățile publice centrale le-au utilizat pentru sprijinirea persoanelor beneficiare de protecție temporară sau a celor aflate în tranzit în România din momentul declanșării crizei din Ucraina și până în luna decembrie 2022, precum și numărul de beneficiari ai acestor servicii, tipul de fonduri utilizate și modul în care acestea au fost cheltuite. 

Analiza de față are următoarele obiective specifice:

1. Prezentarea nevoilor cetățenilor ucraineni legate de sectorul medical și identificarea provocărilor întâmpinate de către aceștia.
2. Analizarea gradului de accesibilitate al serviciilor medicale de stat și private din România și identificarea de oportunități pentru creșterea acestuia.
3. Analizarea resurselor financiare utilizate până în prezent de către instituțiile statului pentru a răspunde provocărilor întâmpinate de către cetățenii ucraineni, beneficiari de protecție temporară.

Structura analizei

Metodologia acestui studiu include trei componente: desk research, analiza datelor și analiză calitativă.

Prima parte a studiului cuprinde o analiză de tip desk research, mai precis o analiză  a documentelor și a altor studii relevante efectuate până în prezent. În acest sens, sunt prezentate actele normative care au legătură directă cu subiectul studiului.

În a doua parte a studiului sunt analizate datele statistice existente pentru a prezenta numărul de cetățeni ucraineni care au accesat servicii medicale la nivel național, fluxul de intrări-ieșiri al cetățenilor ucraineni, cât și resursele financiare cheltuite până în prezent etc.

A treia parte a studiului conține o analiză calitativă a unor mărturii care aparțin unor cetățeni ucraineni beneficiari de protecție temporară, cât și a unor profesioniști români care sunt implicați în sprijinirea refugiaților, atât în serviciile publice cât și în  organizații non-guvernamentale. Au fost colectate date din opt interviuri. Printre persoanele care au oferit informații se numără și președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, care este și vicepreședintele Forumului European al Pacientului, managerul Serviciului ambulanță București –Ilfov și șeful birou Relații Publice DGASMB- Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București. 

Instrumentul de analiză folosit în această parte a studiului este interviul semistructurat, care conține un set de întrebări pentru cetățenii ucraineni care s-au refugiat în România și un set de întrebări pentru cetățenii români care îi sprijină în mod direct și care se implică în asigurarea accesului lor la servicii medicale. Interviuri au fost acordate de persoane din domeniul sănătății, din ONG-uri care se ocupă cu sprijinul refugiaților ucraineni în România și de către 3 persoane din Ucraina beneficiare a măsurilor de protecție temporară. Setul comun de întrebări au avut în vedere și aspecte precum: accesul la un medic de familie, procurarea de medicamente și tratamente, inclusiv în cazul bolnavilor cronici, aspecte care țin de birocrația din sistemul medical, tipurile de fonduri investite etc.

În ultima parte a studiului, am analizat situația fondurilor alocate și felul în care au fost distribuite prin prisma documentelor primite de la instituțiile publice și organizații, cărora li s-a solicitat transmiterea de informații cu privire la resursele financiare alocate, tipul acestora, numărul beneficiarilor etc. Printre aceste instituții se numără: Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, dar și organizații neguvernamentale implicate în sprijinul refugiatilor ucraineni. Adresele transmise instituțiilor publice au fost elaborate și trimise în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Întrebările din adresă se referă la fondurile primite, care sunt sursele fondurilor și modul cum au fost alocate.

Rezultatele studiului oferă o imagine de ansamblu asupra accesului la serviciile medicale din România, cât și recomandări pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale pentru beneficiarii de protecție temporară, dar totodată și o imagine a fondurilor mobilizate în România pentru aceste servicii.

III. Descrierea situației actuale:

Din datele centralizate și comunicate de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, începând cu 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict) și până în 5 ianuarie 2023, au intrat în România 3.250.347 de cetăţeni ucraineni. La 1 ianuarie 2023, în România erau înregistrați 106.786^[6] de cetățeni din Ucraina care au obținut o formă de protecție, din cei peste 3,2 milioane^[7] care au intrat țara de la începutul conflictului armat.

Printre drepturile care decurg din sistemul de protecție temporară se numără permisul de ședere, accesul la piața muncii și la locuințe, asistența medicală și accesul la educație pentru copii.

Printr-o mobilizare fără precedent, România a gestionat în mod admirabil valul de refugiați veniți din Ucraina în primele luni ale războiului. Pe un fond emoțional extrem de puternic, primul model de mobilizare exemplară l-a dat, încă de la sosirea primelor grupuri de refugiați, populația. Însă gestionarea cu succes a unei crize de o asemenea amploare ar fi fost imposibilă fără implicarea rapidă și eficientă a Guvernului, a autorităților locale, a societății civile și a mediului privat.

Complexitatea mecanismului creat de statul român pentru a oferi asistență refugiaților ucraineni care au tranzitat sau au rămas ca refugiați în România a constat atât în servicii directe oferite prin instituțiile publice, coordonarea asistenței suplimentare oferite de societatea civilă și populația României, cât și a resurselor suplimentare canalizate de comunitatea internațională prin intermediul mecanismului de protecție civilă al EU (activat pentru state membre) și prin intermediul Răspunsului Regional pentru Refugiati coordonat de ONU (RRP și Flash Appeal – care se activează pentru orice răspuns internațional unde un stat solicită asistență internațională).

Potrivit Guvernului României, în anul 2022, peste 106 milioane de euro au fost plătiți din fonduri publice pentru cazarea și hrana refugiaților, prin programul 50/20, reprezentând o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro. Din acești bani, România a primit doar o primă tranşă de 39,1 milioane de euro din ajutorul acordat de UE pentru a deconta cheltuielile cu masa şi cazarea refugiaţilor ucraineni.

Iar totalul fonduri guvernamentale și ale tuturor partenerilor implicați în gestionarea situației refugiaților se estimează că se ridică până acum la peste jumătate de miliard de euro^[9].

De asemenea, ONU estimează în Planul Regional pentru Refugiații din Ucraina că statele care au primit refugiați vor avea nevoie de aproximativ $ 1,8 miliarde pentru a suplimenta serviciile oferite prin fonduri publice (România a estimat o nevoie de $ 239.858,526). Cererea a fost finanțată în proporție de 50.7% în 2022, dar nu s-a alocat încă nici un fond pentru nevoile din 2023.^[10] De asemenea, datele legate de alocarea pentru fiecare țară, pe sector sau spre ce entitate au fost canalizate (guvern, societate civilă, agenții ONU sau internaționale) nu sunt disponibile.  

Din cei peste 3,2 milioane de cetățeni ucraineni care au trecut granițele în ultimele 12 luni, peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României sau partenerii acestuia. În prezent, sunt peste 107.000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămână în România, din care peste 47.000 sunt copii. (…) Peste 500 mil euro au fost alocate de la bugetul de stat și partenerii internaționali, 6 ministere sunt implicate în Planul național de măsuri pe termen mediu și lung, peste 20 de legi au fost modificate și adoptate pentru gestionarea persoanelor strămutate din Ucraina, peste 1.500 de autorități locale și 300 de organizații neguvernamentale sunt implicate în furnizarea de sprijin direct refugiaților din Ucraina^[11].

Un eșantion de analiză a alocărilor de finanțare pentru diferite tipuri de actori nestatali (ONG-uri, ONU etc.), arată doar o fracțiune din finanțarea copleșitoare, care a fost destinată răspunsului ONG-urilor locale și naționale, din toate sectoarele, primele care au acționat în această criză.

De la începutul crizei din Ucraina și până la sfârșitul lunii aprilie 2022, organizațiile membre ale Federației Organizațiilor  Neguvernamentale pentru Copil – FONPC au sprijinit în total aproape 380.000 de persoane refugiate, investind un total de peste 6 milioane de Euro. Donațiile sau finanțările au fost primite în majoritate covârșitoare ( 16 organizații din 22 ) sub formă de fonduri private sau alocări date de către ONG-uri internaționale (inclusiv granturi) și niciun buget direct alocat de către vreo autoritate locală, centrală sau din fonduri europene. ^[12] Această situație reflectă si trend-ul raportat în alocarea resurselor primite pentru criza din Ucraina HRP (detaliile pentru planul regional pentru refugiați nu sunt disponibile), unde doar 0,01% din fondurile raportate prin mecanismele de coordonare a asistenței internaționale au ajuns la organizații naționale, și 0% la organizațiile mai mici locale, care au fost “partenerii de implementare” ai ONU și ai organizațiilor internaționale.^[13]

CARE international, un ONG global, care luptă de 75 de ani împotriva sărăciei și a nedreptății sociale în lume, cu un accent special pe împuternicirea femeilor și a fetelor, lucrează cot la cot cu comunitățile și partenerii OSC locali pentru a înțelege cauzele fundamentale ale sărăciei și a găsi soluții inovatoare, ce pot fi implementate la nivel local. Când a început criza din Ucraina, CARE a decis să răspundă nevoilor refugiaților ucraineni din România și Moldova prin partenerul lor local Fundația SERA România (o organizație non-guvernamentală, non-profit, privată), cu care lucrau de peste 20 de ani, într-o abordare cu adevărat localizată. Alți 32 de parteneri locali au fost selectați pentru implementarea programelor în cadrul contractului CARE/SERA, dintre care o bună proporție sunt membri FONPC. CARE a sprijinit, de asemenea, FONPC să consolideze în continuare capacitatea partenerilor locali, să întreprindă inițiative de advocacy și să sprijine programul în general. Până în prezent, programul a ajuns să sprijine 80.411 de refugiați în România, 3.414 în Moldova și 66.054 de persoane afectate de conflict în Ucraina (prin activități transfrontaliere) până în decembrie 2022.

Accentul principal al programelor de răspuns CARE și parteneri locali a fost pus pe protecție și satisfacerea nevoilor de bază ale refugiaților. Majoritatea refugiaților care intră în România și Moldova sunt femei, copii și vârstnici. Acest lucru a însemnat că protecția refugiaților vulnerabili a devenit un punct central al activității în România și Moldova. Principalele activități de răspuns în jurul protecției au fost:

– Diseminarea de informații și recomandări: Asigurarea că refugiații au acces la servicii sociale esențiale pentru ca refugiații să fie astfel în siguranță și sprijiniți în țările gazdă, inclusiv România și Moldova.

– Protecția copiilor și spații sigure: furnizarea de spații sigure pentru copii și persoanele vulnerabile, ceea ce se referă la faptul că refugiații sunt sprijiniți într-un mediu sigur. Aceasta a inclus sprijinirea înregistrării copiilor ucraineni în sistemul românesc de servicii sociale, astfel încât aceștia să aibă acces la beneficiile și securitatea socială așa cum o fac copiii din comunitatea gazdă.

– Sănătate mintală și sprijin psihologic: După experiența traumatizantă a războiului și, eventual, pierderea persoanelor dragi și a caselor acestora, este important ca refugiații să primească sprijin psihologic, astfel încât să fie mai capabili să facă față impactului războiului, precum și pentru depășirea traumei psihice cauzate de conflict.

– Reducerea riscurilor de trafic de persoane: Prin furnizarea de transport sigur și informații corecte despre serviciile pentru refugiații care intră în România în perioada inițială de strămutare, s-a reușit să reducerea pericolului traficului de persoane pentru refugiați.

În plus, răspunsul CARE și al partenerilor locali s-a concentrat pe asigurarea nevoilor de bază refugiaților care trec granița sau care stau într-o comunitate gazdă precum România sau Moldova. Mulți refugiați care intră deseori în țară nu aveau nevoile de bază pentru a menține un stil de viață sănătos și sigur. Nu doar oferind refugiaților un refugiu sigur prin activitățile noastre de protecție, ci și oferind nevoi de bază, cum ar fi alimente și articole nealimentare, răspunsul a asigurat că nevoile de bază ale refugiaților imediat după război au fost acoperite.

Referitor la serviciile medicale, datele oficiale comunicate de Guvernul României^[14] arată că de la începutul războiului din Ucraina și până la începutul anului 2023, 19.594 de refugiați ucraineni au beneficiat de asistență medicală, iar 3.170 au fost spitalizați. Dintre aceștia, 4.590 au fost transportați cu ambulanța la spital. În ceea ce privește vaccinarea, raportul guvernamental notează 462 de copii vaccinați împotriva poliomielitei și alți 444 împotriva rujeolei – prima doză. De asemenea, peste 1.000 de persoane vârstnice au solicitat servicii sociale.

Prevederi legislative- Cadrul legislativ şi politic

Având în vedere faptul că Ucraina nu este încă stat membru UE, în lipsa intervenției imediate asupra cadrului legal, în sensul modificării și completării mai multor acte normative, accesul imediat al ucrainenilor care au fugit din calea războiului, și cu atât mai puțin integrarea lor, nu ar fi fost posibile.

România a stabilit o structură clară de luare a deciziilor și coordonare pentru a permite agențiilor cu diferite atribuții ținând de aplicarea legii și funcționare, de la toate nivelele Guvernului, să planifice, coordoneze și să interacționeze în mod eficient la fața locului, ca răspuns la criza umanitară a refugiaților^[15].

Încă din prima zi a conflictului s-a constituit la nivelul Guvernului un Task-Force decizional la nivel înalt, sub coordonarea  premierului, urmat de un Task Force operațional, denumit „Comisia Ucrainei”, condus de șeful Cancelariei Prim-ministrului și înființat pentru a supraveghea activitățile ministerelor implicate în gestionarea fluxului de refugiați în toate domeniile de intervenție.

De asemenea, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, a fost înființat Grupul de Coordonare Strategică a Asistenței Umanitare, condus de un consilier de stat, pentru a asigura cadrul strategic de răspuns umanitar și pentru a facilita cooperarea între agenții și  partenerii de la nivel național, european și internațional.

Răspunsul României la criza refugiaților este structurat pe două niveluri de intervenție: primul răspuns, asistență de urgență și al doilea răspuns, de protecție.

Primul răspuns, asistență de urgență reprezintă, practic, reacția și intervenția urgentă asigurată de România pentru refugiații nou sosiți din Ucraina. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a condus operațiunile din această etapă, constând în dislocarea de resurse și capacități la principalele puncte de trecere a frontieră, pe sensul de intrare în țară, în asigurarea de transporturi umanitare, adăpost de urgență, alimente, asistență medicală de bază etc. Eforturile întreprinse de Departamentul pentru Situații de Urgență au fost completate de munca legislativă și administrativă de la nivelul altor ministere din cadrul Guvernul României, care au emis un număr mare de acte legislative, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de urgență ale refugiaților.

De asemenea, autoritățile locale și-au coordonat eforturile cu agențiile guvernamentale, dezvoltându-și propriile planuri operaționale pe baza evaluărilor nevoilor locale.

Efortul public a fost susținut energic de societatea civilă românească, de organizațiile internaționale neguvernamentale, agențiile ONU și actorii privați. În paralel cu sistemul creat de statul român, ONU sub lidership-ul UNHCR a activat și sistemul de clustere tematice (protecție, servicii medicale, nevoi de bază, educație și drept de muncă), care reprezintă o platformă pentru alocarea fondurilor primite prin RRP și Flash Appeal pentru agențiile ONU și partenerii internaționali și locali (28 de ONG-uri active). Deși intenția inițială a fost ca sistemul de clustere să fie integrat în sistemul de coordonare al statului român, în realitate acestea au funcționat mai puțin integrat în primele luni ale răspunsului la criza din Ucraina. Consultările pentru planul din 2023 au fost initiate, dar în timp ce ONU oferă un raport detaliat asupra fondurilor alocate prin Planul pentru Răspunsul Umanitar în Ucraina (UKraine HRP)^[16], nu există date disponibile privind cheltuirea fondurilor primite pentru refugiați prin RRP ca răspuns global al agențiilor (cu excepția activitaților specifice ale ONU ^[17]).

Al doilea răspuns, cel de protecție, este un mecanism dezvoltat pentru a asigura măsurile de protecție și incluziune pe termen mediu și lung pentru refugiații ucraineni care aleg să locuiască în România.

• Astfel, în 27 februarie 2022, la doar trei zile de izbucnirea războiului, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina. Prin acest act normativ s-a creat cadrul juridic necesar acordării de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina în mod similar celui aplicat solicitanților de azil din perspectiva asigurării hranei, asistenței medicale, articolelor de îmbrăcăminte și igienă.

• Pentru facilitarea accesului la servicii de sănătate pentru ucrainenii care au fugit din calea războiului, în 2 martie 2022, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a emis ORDINUL nr. 127 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.549/2018, prin care s-a stabilit procedura prin care cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pot accesa servicii medicale pe teritoriul României.

Procedura privind accesarea de către cetățenii ucraineni a serviciilor medicale în România

Pe baza documentului de trecere a frontierei acceptat de statul român, cetățenii străini sau apatrizii care provin din Ucraina beneficiază de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și de serviciile cuprinse în programele naționale curative, la fel ca și persoanele asigurate din România.

Furnizorii de servicii medicale la care se prezintă aceste persoane transmit la casa de asigurări de sănătate, prin orice mijloace de comunicare electronice, o copie a documentului pe baza căreia persoana va fi adăugată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prin atribuirea unui număr unic de identificare încadrat într-o nouă categorie creată special pentru evidența informatizată a acestor persoane, cu codul 426, denumită „Cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România și nu solicită o formă de protecție, conform legii nr.122/2006 și care nu sunt beneficiari ai Convenției ratificată prin Decretul nr.165/ 1961.”

„Trebuie să asigurăm asistența medicală necesară acestor oameni greu încercați, chiar dacă acest lucru presupune un efort suplimentar. Procesarea pentru atribuirea numărului unic de identificare se va realiza într-un timp foarte scurt, de aceea recomandăm medicilor ca în momentul în care acordă servicii medicale unui refugiat din Ucraina, în primul rând să transmită în format electronic la casa de asigurări de sănătate documentele necesare, astfel încât până la finalul consultației să primească numărul unic de identificare necesar înregistrării în SIUI a serviciului medical acordat,” a declarat Adela Cojan, președintele interimar al CNAS^[18].

• Având în vedere că în 04 martie 2022 a fost adoptată Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, s-a decis gestionarea în sistem integrat a refugiaților din Ucraina, iar pentru evitarea apariției unor dificultăți în sprijinirea lor a fost nevoie de noi modificări la nivelul legislației primare. Astfel, în 7 martie 2022, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 20/2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară.

Acest nou act normativ a introdus noi măsuri pentru asigurarea de sprijin și asistență umanitară copiilor, adulților, persoanelor cu dizabilități și tuturor ucrainenilor care veneau în România, fiind stabilite soluțiile pentru asigurarea drepturilor la educație, sănătate, muncă, protecția copilului, protecția persoanelor cu dizabilități. De asemenea, Ordonanța de urgență nr.20/2022 include măsuri pentru a facilita și încuraja societatea civilă, mediul privat și persoanele fizice să facă în continuare donații în beneficiul refugiaților ucraineni, iar organizațiile internaționale să aibă un mecanism mai simplu de colaborare.

Principalele reglementări ale Ordonanței de Urgență nr. 20/2022:

• Asigurarea fluxului la frontiere
• Extinderea posibilității plății drepturilor de hrană și pentru situația în care cetățenii străini sau apatrizii sunt găzduiți de persoane fizice.
• Asigurarea dreptului la educație astfel:
• Protecția copilului
• Protecția persoanelor cu dizabilități
• Asistență medicală
• Cetățenii străini și apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina și nu solicită o formă de protecție în România potrivit Legii azilului, primesc gratuit asistență medicală și tratament corespunzător pentru situații de urgență, prin sistemul național de asistență medicală de urgență. Serviciile medicale sunt oferite în taberele temporare de cazare și asistență umanitară sau în locațiile de cazare stabilite de comitetele pentru situații de urgență.
• Refugiații ucraineni sunt incluși în programele naționale de sănătate publică pentru a beneficia de medicamente și asistență medicală adecvată.
• Reglementări care să simplifice și să faciliteze accesul oamenilor la serviciile medicale, cum ar fi aceea că accesul la pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere.
• Dreptul la muncă
• Mecanismul de decontare a serviciilor de asistență umanitară asigurate de statul român.

• În cadrul Grupului de Coordonare Strategică a Asistenței Umanitare, înființat la nivelul Cancelariei Prim-ministrului pentru a asigura cadrul strategic de răspuns umanitar și pentru a facilita cooperarea între agenții și  partenerii de la nivel național, european și internațional au fost organizate șase grupuri de lucru. Măsurile propuse de acestea au fost incluse în Planul național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România, document aprobat prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100/ 29.06.2022. Planul Național include o varietate de intervenții esențiale, pe șase domenii cheie: ocupare, sănătate, educație, locuire, copii și tineri și persoane vulnerabile și vizează asigurarea unui pachet integrat de măsuri de protecție pentru refugiații ucraineni pe perioada protecției temporare și a prelungirii acesteia.
• HOTĂRÂRE nr. 367 din 18 martie 2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor.
• HOTĂRÂRE 337 /2022 privind acordarea de gratuităţi şi facilităţi pentru transportul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina.
• HOTĂRÂRE nr. 336 din 11 martie 2022 privind stabilirea mecanismului de decontare din bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență/Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov a cheltuielilor cu hrana și cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice, precum și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne.
• Hotărârea nr. 315/2022 pentru aprobarea valorii maxime a costurilor aferente cazării în locaţiile stabilite de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pentru cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, precum şi pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne.
• ORDIN nr. 3.325 din 2 martie 2022 privind completarea anexei la Ordinul ministrului educației nr. 5.140/2019 pentru aprobarea Metodologiei privind mobilitatea academică a studenților.
• Ordonanţa de urgenţă nr. 100/2022 privind aprobarea şi implementarea Planului naţional de măsuri cu privire la protecţia şi incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecţie temporară în România, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

IV. Informații privind accesul persoanelor strămutate din Ucraina la serviciile medicale din România

4.1 Date oficiale privind accesarea serviciilor medicale din România de către refugiații ucraineni.

Estimările oficiale ale Guvernului vorbesc de o sumă de peste jumătate de miliard de euro, cheltuiți în anul 2022 din fonduri guvernamentale (bugetul de stat) și din fondurile alocate de agenţiile ONU şi partenerii instituționali implicați în gestionarea situației refugiaților. Peste 106 milioane de euro au fost plătiți din fonduri publice pentru cazarea și hrana refugiaților, prin programul 50/20, reprezentând o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro, însă nu există cifre exacte privind costurile la care s-au ridicat serviciile și tratamentele medicale acordate cetățenilor ucraineni până acum.

De asemenea, datele oficiale care au fost furnizate FONPC nu relevă o situație privind accesarea serviciilor medicale în sistem public și în sistem privat. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a explicat în răspunsul transmis FONPC că deși se vorbește despre două sisteme de sănătate, unul public și altul privat, în realitate există un singur sistem de sănătate, compus din unități publice și private.

Astfel, casele de asigurări de sănătate încheie contracte de furnizare de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale atât cu unități publice cât și private, fără a face discriminare după forma de proprietate a acestora. Totodată, o persoană care dorește să beneficieze de servicii medicale finanțate din surse proprii, deci în afara sistemului de asigurări sociale de sănătate, se poate adresa în acest sens atât unei unități publice, cât și unei unități private.

Practic, CNAS vorbește despre două regimuri de finanțare a serviciilor medicale, unul public, prin intermediul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, și unul privat, din sursele proprii ale pacientului, cu mențiunea că în unele cazuri aceste regimuri de finanțare se completează reciproc (spre exemplu, în cazul medicamentelor compensate).

Unitățile medicale aflate în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate raportează către acestea doar serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale care fac obiectul decontării de casele menționate, acesta fiind motivul pentru care CNAS nu poate cunoaște numărul serviciilor/medicamentelor/dispozitivelor furnizate pacienților în afara sistemului de asigurări sociale de sănătate, implicit nici numărul pacienților beneficiari.

4.1.1. Internări

Din datele centralizate de Ministerul Sănătății rezultă că până la mijlocul lunii noiembrie aproape 11.000 de cetățeni din Ucraina au fost internați în unități medicale din România, aproape 14.000 s-au prezentat în Unități de Primiri Urgențe (UPU) și 868 au fost înregistrați cu boli cornice.

În ceea ce privește situația internărilor în România a refugiaților ucraineni, în perioada aprilie – noiembrie 2022 au fost înregistrate în total 10.699 de internări, cele mai multe fiind înregistrate în lunile mai (3.266) și iunie (1.434). Dintre acestea, 5.822 au vizat persoane adulte și 4.877 au fost copii care au necesitat îngrijiri în unități medicale. În completarea acestor date, Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022^[19] menționează că 3.170 de ucraineni au beneficiat de spitalizare continuă.

Situația internărilor pe luni este următoarea:

	Internări
	Adulți	Copii	TOTAL
TOTAL GENERAL	5822	4877	10699
APR	721	671	1392
MAY	1128	2138	3266
JUNE	1115	319	1434
JULY	668	695	1363
AUG	619	334	953
SEP	655	262	917
OCT	655	371	1026
NOV	261	87	348

4.1.2.Prezentări în Unitățile de Primiri Urgențe (UPU)

Situația prezentărilor la UPU, înregistrată de Ministerul Sănătății, arată că din luna martie și până la mijlocul lunii noiembrie 13.917 cetățeni din Ucraina s-au confruntat cu probleme medicale care i-au adus într-un serviciu de primiri urgențe. Cele mai multe prezentări în UPU, de peste 2.000, au fost înregistrate în lunile martie (2.498) și aprilie(2.322).

Din cele aproape 14.000 de persoane, 2.769 au necesitat internare, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în lunile martie (516), aprilie (474) și mai (383).

De asemenea, din numărul total al refugiaților ucraineni care s-au prezentat în UPU, cei mai mulți, respectiv 9.808, au ajuns cu mijloace proprii și 4.109 au fost transportați cu ambulanța.

Până la sfârșitul anului trecut, în raportul guvernamental^[20] au fost menționate 19.594 de prezentări în UPU a cetățenilor ucraineni.

Situația prezentărilor în UPU a cetățenilor ucraineni:

	Prezentări la UPU
	Transportate de ambulanță	Prin mijloace proprii	Internate	TOTAL
TOTAL GENERAL	4109	9808	2769	13917
MAR	885	1613	516	2498
APR	797	1525	474	2322
MAY	540	1233	383	1773
JUNE	378	1136	269	1514
JULY	427	1162	341	1589
AUG	402	972	259	1374
SEP	258	863	217	1121
OCT	293	895	222	1188
NOV	129	409	88	538

4.1.3. Bolnavi cronici

Bolile cronice sunt afecțiuni care se manifestă pe perioade îndelungate de timp, simptomele acestora fiind ameliorate de tratamentele recomandate de medicii specialiști. Unele patologii necesită tratamente îndelungate și o monitorizare medicală adecvată (ex. diabet, artrită, hipertensiune arterială).

În perioada martie – noiembrie, au fost înregistrați 868 de cetățeni ucraineni cu afecțiuni cronice care necesită medicație și monitorizare de specialitate.

Situația bolnavilor cronici

	Afecțiuni cronice
TOTAL GENERAL	868
MAR	167
APR	233
MAY	143
JUNE	86
JULY	47
AUG	46
SEP	42
OCT	70
NOV	34

4.1.4. Situația privind accesarea serviciilor medicale de urgență în București – Ilfov

Prin Serviciul de Ambulanță București – Ilfov, în perioada 23 februarie – 8 decembrie 2022 s-a acordat asistență medicală pentru 3.374 de persoane din Ucraina, 1.881 dintre acestea fiind persoane adulte, peste 18 ani, iar 1.493 au fost copii.

Ca și urgențe, 81% au reprezentat urgențe de cod galben și cod roșu, ponderea cea mai mare fiind de cod galben, respectiv 2.703 persoane.

”Sunt persoane diabetice, sunt persoane cu afecțiuni cardiace sau cardio-vasculare, sunt persoane cu afecțiuni oncologice, care au nevoie de ajutor, sunt persoane cu afecțiuni neurologice, deci sunt persoane care au prezentat întreaga paletă de motive de solicitare pentru care în mod obișnuit se cheamă ambulanța și în România”. (Dr. Alis Grasu, managerul Serviciului ambulanță București –Ilfov)

Alte 671 de persoane au solicitat consultații la domiciliu, în perioada menționată.

4.1.5 Servicii medicale utilizate de persoane vulnerabile (copii cu dizabilități, persoane abuzate fizic și sexual, etc)

Din raportul Guvernului – Răspunsul României la criza umanitară a refugiaților 2022^[21] rezultă că 13.782 de copii ucraineni identificați au fost îndrumați către servicii specializate, inclusiv sănătate și asistență socială, iar 4.993 de copii au fost înregistrați la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

287 de persoane cu nevoi specifice au primit asistență de protecție, iar 199 de copii sunt în prezent în sistemul de protecție specială

De asemenea, 32.025 de refugiați ucraineni au primit informații despre serviciile de protecție disponibile legate de violența în bază de gen (VBG), exploatare sexuală și abuz.

În Raportul Bariere și Punți – Comunicarea și schimburile de informații în comunitatea de refugiați ucraineni din România^[22], referitor la Serviciile medicale pentru femei, inclusiv servicii de sănătate sexuală și reproductivă (SRHR) se menționează că „refugiații au întrebat unde pot găsi astfel de clinici și doctori, dacă sunt gratuite sau contra cost etc. Informațiile sunt incomplete sau greu de găsit, iar unele femei însărcinate s-au întors în Ucraina pentru a naște acolo”.

În același raport, cu privire la ajutorul psihologic gratuit pentru refugiați, inclusiv pentru copii și seniori (lipsesc informațiile despre linii telefonice speciale, doctori, bariere de limbă etc.) se subliniază că „nevoile de informare ale persoanelor cu dizabilități vizau în general recunoașterea dizabilității. Centrul de refugiați din Iași (Nicolina) a informat că statutul de dizabilitate emis în Ucraina nu este valabil în România, iar refugiații cu dizabilități (și îngrijitorii lor) trebuie să obțină un certificat nou, potrivit procedurilor românești (o nouă comisie medicală)”.

Raportul ”Așteptând ca cerul să se închidă: Criza fără precedent cu care se confruntă femeile și fetele care fug din Ucraina”^[23], publicat în septembrie 2022, în urma unui parteneriat între VOICE și HIAS, ca parte a unei evaluări în șase țări din regiune, a efectuat o evaluare rapidă de 10 zile în România pentru a evalua nevoile femeilor și fetelor afectate de războiul din Ucraina și nevoile organizațiilor pentru drepturile femeilor și ale grupurilor care răspund la această situație de urgență. Acestea au raportat riscuri

ridicate de trafic de persoane; lipsa accesului la mijloace de trai și la asistență în numerar; și un acces inconsecvent la informații și servicii fiabile.

Evaluarea a evidențiat, de asemenea, preocupări legate de protecție în ceea ce privește exploatarea și abuzul sexual (SEA) și locuințele nesustenabile (care sporesc adesea

riscul de exploatare prin muncă). În general, notează raportul, persoanele strămutate forțat din România nu au acces la servicii de combatere a violenței bazate pe gen, la servicii de sănătate reproductivă, la servicii de sănătate mintală și de sprijin psihosocial (MHPSS), precum și la servicii și informații juridice. În plus, comunitățile de romi și LGBTQIA+ se confruntă cu discriminare și preocupări suplimentare în materie de protecție.

Din același raport rezultă că  persoanele strămutate forțat se confruntă cu bariere lingvistice în calea accesului la serviciile VBG și de sănătate reproductivă, iar cele cazate în locuințe private se confruntă cu obstacole suplimentare în calea accesului la servicii. În cazul celor cazați în centre administrate de ONG-uri, ONG-urile fie oferă acces la servicii de VBG, fie pot facilita accesul la aceste servicii. Unele organizații pentru drepturile femeilor (neafiliate cu adăposturile) au menționat că au oferit servicii limitate pentru FDP și/sau sunt pregătite să ofere aceste servicii. Acestea menționează necesitatea de a avea în echipele lor traducători instruiți corespunzător sau terapeuți vorbitori de ucraineană/rusă.

4.2. Fonduri alocate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate din bugetul de stat pentru sprijin și asistență umanitară

Pentru a completa tabloul privind acordarea serviciilor medicale cetățenilor ucraineni afectați de război, resursele alocate și sursele de finanțare, FONPC s-a adresat și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Din răspunsul transmis rezultă că în bugetul CNAS în anul 2022, aprobat prin Legea nr.317/2021 privind bugetul de stat pe anul 2022, au fost prevăzute fonduri în sumă de 26.448.000 lei pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările și completările ulterioare. Până în luna noiembrie, din prevederea bugetară aprobată au fost alocate pe Case de Asigurări de Sănătate fonduri în valoare de 15.528.850 lei pentru asistență medicală acordată în perioada martie – septembrie 2022, persoanelor menționate.

Totodată, în răspunsul oferit, instituția a precizat că nu a primit fonduri externe nerambursabile pentru asistența medicală a refugiaților din Ucraina, finanțarea acestei asistențe fiind asigurată exclusiv prin transferuri de la bugetul de stat către bugetul CNAS, prin intermediul Ministerului Sănătății.

CNAS a mai precizat că, potrivit OUG nr.15/2022, persoanele provenite din zona conflictului armat din Ucraina beneficiază de pachetul de servicii prevăzut în contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în normele de aplicare ale acestuia, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate curative, ca și asigurații români, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, a contribuției personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu și cu scutire de la coplată.

CNAS a confirmat că pacienților ucraineni li s-au furnizat servicii medicale pe principalele paliere de asistență medicală, respectiv servicii de medicină de familie, de medicină de specialitate clinică în ambulatoriu, servicii medicale paraclinice în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi și continuă, servicii de medicină dentară și servicii farmaceutice.

În cadrul cercetării făcute, am încercat să aflăm și câți cetățeni din Ucraina au apelat la servicii medicale din sistemul public și câți dintre ei au fost tratați în sistem privat, însă CNAS a precizat că poate oferi doar informații privind numărul persoanelor strămutate din zona conflictului armat din Ucraina care au beneficiat de servicii medicale decontate de sistemul asigurărilor sociale din România, neavând date despre numărul refugiaților care au beneficiat de servicii medicale finanțate din alte surse  sau oferite pro bono, în condițiile amplei mobilizări a societății civile din țara noastră în sprijinul lor. Astfel, conform evidenței informatizate a CNAS, până la data de 31 octombrie 2022 au beneficiat de servicii medicale decontate  de sistemul de asigurări sociale de sănătate  din România peste 6.000 de persoane strămutate în țara noastră din cauza războiului din Ucraina.

4.3 Accesul în sistemul de sănătate reflectat în rapoartele organizațiilor neguvernamentale și ale organizațiilor internaționale

Accesul la unități medicale și medicamente, provocări în a se înregistra la un medic de familie, necunoașterea limbii române, probleme în a găsi doctori de familie care acceptă ucraineni, proceduri neunitare de la județ la județ privind înscrierea la un medic de familie, imposibilitatea de a obține rețete compensate, lipsa informațiilor despre lista completă a serviciilor medicale gratuite sau contra cost sunt principalele teme – problemă identificate și de organizațiile neguvernamentale și de cele internaționale, în rapoartele și studiile pe care le-au făcut pentru a înțelege cum poate fi țintit mai bine sprijinul acordat.

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC a realizat cu ajutorul unui chestionar auto-administrat, un raport de analiză cu privire la nevoile refugiaților din Ucraina care s-au stabilit temporar în România. Colectarea datelor a avut loc în perioada 2 – 9 septembrie 2022 și a fost folosită o metodologie de intervievare web asistată de computer (o metodă rapidă de colectare a datelor pe baza unui chestionar standardizat via internet) și în total, au fost colectate date de la 513 respondenți. Scopul acestui sondaj a fost de a colecta răspunsuri de la cetățenii ucraineni, refugiați care locuiesc în România, pentru a le evalua nevoile pentru următoarele luni. Sondajul a fost format din șase întrebări, iar fiecare întrebare a permis respondenților să-și evalueze nevoile față de cele mai frecvente acțiuni din viața lor – acces la servicii medicale, educație, cazare/transport, piața muncii etc. Sondajul a folosit o scară Likert de cinci puncte pentru măsurare a nevoilor după cum urmează: 1 – deloc important; 2 – puțin important; 3 – moderat important; 4 – important; 5 – foarte important. Rezultatele sondajului au ajutat la identificarea de noi nevoi și priorități la șapte luni de la declanșarea războiului.

În ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, din raportul de analiză realizat de FONPC a rezultat că aceasta reprezintă cea mai presantă problemă pentru cetățenii ucraineni. Această întrebare a explorat accesul și percepțiile acestora cu privire la diferitele nevoi pe care le-ar putea avea în legătură cu accesul la servicii medicale, în special accesul la tratament specializat pentru bolile cronice, servicii medicale ginecologice și servicii de tipul mama și copilul, medicină generală, laboratoare de analize, terapie și servicii specializate (de exemplu kinetoterapie, terapie psihologică, comportamentală etc.).

Accesul la tratamente de specialitate pentru bolile cronice nu este deloc important pentru 9% dintre respondenți; a fost identificat ca fiind ușor important pentru 11% dintre respondenți, de importanță moderată pentru 16% dintre respondenți, important pentru 12% și foarte important pentru 52% dintre respondenți.

Aproximativ 6% dintre respondenți declară că accesul la servicii ginecologice sau servicii de sănătate menite mamei și copilului nu este deloc important, 7% afirmă că aceste servicii sunt ușor importante, 14% declară că acestea sunt de importanță moderată, 14% considera că acestea sunt importante și 59% dintre respondenți consideră că aceste servicii sunt foarte importante. Mai puțin de 1% dintre respondenți (n=3/513) au considerat că accesul la medicina generală nu este deloc o nevoie importantă pentru lunile ce vor urma. 4% dintre respondenți afirmă că accesul la medicina generala este ușor important, 7% afirmă că acest lucru este de importanță moderată, 10% consideră că este important, iar marea majoritate, 79% (n=405/513) dintre respondenți consideră că accesul la medicina generală este foarte important. În mod asemănător, accesul la laboratoarele de analize medicale este la fel de important în rândul cetățenilor ucraineni. Doar 2% dintre respondenți au spus că această nevoie nu este deloc importantă pentru ei, 5% au răspuns că aceasta este puțin importantă, 11% au spus că este o nevoie de importanță moderată, 18% au răspuns că aceasta este importantă și majoritatea, 64% dintre respondenți, au declarat că accesul la aceste servicii este foarte important. În cele din urmă, răspunsurile primite în legătură cu nevoia de a avea acces la terapie și alte servicii medicale specializate (de exemplu, kinetoterapie, terapie psihologică, comportamentală etc.) au fost variate. 16% dintre respondenți au afirmat că aceste servicii nu sunt deloc importante pentru ei, 10% o consideră o nevoie puțin importantă, 15% consideră că importanța acestora este moderată, iar 12% consider că aceste servicii sunt importante și 47% dintre respondenți consideră că sunt foarte importante.

La întrebarea deschisă respondenții au oferit informații detaliate legate de provocările cu care se confruntă legat de accesul la servicii medicale după cum urmează:

• Provocări în a se înregistra la un medic de familie deoarece mulți dintre medicii de familie nu doresc să înscrie cetățenii ucraineni. În consecință, acest lucru limitează capacitatea refugiaților de a-și procura medicamente pentru boli cronice din moment ce aceste medicamente necesită rețete. În plus, neînregistrarea la un medic de familie duce o altă provocare – refugiații nu pot beneficia de medicamente compensate (cel puțin parțial);

• Din cauza serviciilor limitate există provocări în accesarea centrelor de reabilitare pentru copii sau adulți cu dizabilități (de exemplu servicii precum logopedie, terapie comportamentală pentru copiii diagnosticați cu autism, kinetoterapie pentru persoanele care se recuperează după leziuni sau alte boli cronice etc.);

• Capacitate limitată de a primi consultații și de a primi tratament de la medicii de specialitate (cele mai frecvente specializări solicitate au fost medicii pediatrii, stomatologi, diabetologi și oftalmologi).

Aceste date arată o schimbare in prioritatea nevoilor identificate de refugiați comparat cu un studiu făcut de SERA, FONPC, FONSS, PLAN International si CARE in mai 2022^[24], unde accesul la servicii medicale era mai puțin prioritizat fata de nevoia de bunuri de baza (hrana, bunuri de igiena etc), transport sau casare. însă respondentii semnalau bariere similare de accesare a serviciilor. De asemenea, o categorie vulnerabilă pentru care serviciile de protecție nu aveau legături clare cu serviciile medicale de specialitate erau persoanele care au suferite forme de violență fizică și sexuală (SGBV) sau au fost traficate.

Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a efectuat un raport^[25] care se bazează pe 10.097 de chestionare valide colectate între 25 martie și 10 octombrie 2022. Datele au fost colectate în Brașov, București, Constanța, Galați, Huși, Iași, Maramureș, Suceava și Tulcea.

În ceea ce privește accesul la sănătate, raportul OIM notează că echipele de consiliere și informare au remarcat în primele două luni că problemele legate de asistența medicală nu au fost ridicate frecvent de refugiații ucraineni, deoarece se așteptau să se întoarcă în scurt timp. În schimb, în prezent, aceasta a devenit o problemă din ce în ce mai importantă, mai ales pentru pacienții cronici care au nevoie de acces la medicamente și consultații la medici de specialitate.

Așadar, OIM notează că accesul la unități medicale și medicamente rămâne o nevoie prioritară pentru refugiații ucraineni din România, iar principala barieră în privința accesului la medici și tratamente o reprezintă necunoașterea limbii. În raport se arată că un număr limitat de refugiați ucraineni vorbesc română sau engleză și, ca urmare, consultarea unui medic este imposibilă fără un traducător.

În acest context, există mărturii ale traducătorilor și colectorilor de date din punctele de trecere a frontierei, că unii refugiați ucraineni se întorc în Ucraina pentru perioade scurte de timp doar pentru a obține asistență medicală.

La întrebarea ”Aveți acces la o clinică de sănătate în locul în care vă aflați în România?”, adresată de reprezentanții OIM în perioada august-octombrie 2022, au răspuns negativ 4% din respondenții din București, 10 % din Iași, 14% din Galați, în timp ce procentul celor din Constanța care au răspuns negativ a fost de 43.

La aceeași întrebare, 76% dintre ucrainenii din Capitală au spus că au acces facil la servicii medicale, iar 20% au afirmat că accesul este dificil.

În Constanța, 49% au afirmat că au avut acces ușor, iar pentru 7% a fost dificil.

În Galați, 44% au susținut că nu au avut probleme să obțină servicii medicale într-o clinică, în timp ce 42% au catalogat acest lucru ca fiind dificil, iar la Iași peste jumătate (53%) s-au declarat mulțumiți și 37% au reclamat că accesul a fost dificil.

La întrebarea ”Aveți acces la un spital în locul unde vă aflați în România?” proporția răspunsurilor negative a fost următoarea: 4% din București, 11% din Iași, 16% din Galați și 50% din Constanța.

82% din refugiații din București au răspuns la aceeași întrebare că au avut acces facil, iar 15% că accesul a fost dificil.

În Constanța, dacă jumătate dintre cei chestionați au afirmat că nu au avut acces într-un spital, 36% au spus că nu au întâmpinat probleme și 14% că obținerea de servicii medicale în spital a fost dificilă.

În Galați, 42% dintre cei care au completat chestionarul s-au declarat mulțumiți de accesul în spital, în timp ce alți 42% au catalogat acest lucru ca fiind greu, iar în Iași jumătate dintre cei care au răspuns au afirmat că au accesat cu ușurință servicii medicale în cadrul unui spital, iar 39% că au avut dificultăți.

”Există o mare variabilitate a accesului la clinicile de sănătate și spitale în funcție de județ. Majoritatea celor cu domiciliul în București nu întâmpină dificultăți în accesarea asistenței medicale în România, în timp ce o parte importantă a celor din județele de lângă granița cu Ucraina, precum Constanța, Galați și Iași, întâmpină dificultăți în obținerea asistenței medicale. Potrivit informațiilor culese în urma interviurilor calitative, ucrainenii din aceste județe depășesc aceste dificultăți trecând din când în când granița pentru a-și vedea medicul și pentru a asigura continuitate în îngrijirea sănătății lor. Accesul limitat la serviciile de sănătate din Constanța a fost abordat prin înființarea în septembrie 2022 a unui centru comunitar integrat care găzduiește și medici generaliști și traducători”, se arată în raportul OIM.

Aceleași probleme referitoare la accesul refugiaților la servicii medicale în România au rezultat și din Raportul Punți & bariere^[26], realizat Centrul pentru Jurnalism Independent din România, în colaborare cu reprezentanți din echipa umanitară Internews, pentru a vedea cum se comunică și cum se face schimbul de informații în comunitățile de ucraineni din România.

În ceea ce privește accesul la servicii medicale, raportul menționat arată că majoritatea refugiaților au probleme în a găsi doctori de familie care acceptă ucraineni, în special din cauza barierei de limbă.

”Agențiile umanitare au publicat liste cu doctori de familie care vorbesc ucraineană/ rusă, dar refugiații au descoperit că nu mai sunt de actualitate. Personalul din agențiile umanitare a menționat și că numeroși doctori nu sunt conștienți de existența diverselor aplicații de traducere și, drept urmare, ezită să primească pacienți care nu vorbesc româna. Unii refugiați din București au spus că nu se pot înregistra la un doctor de familie deoarece nu au acte de rezidență.”

Ucrainenii consideră că multe dintre probleme apar și din cauza diferențelor dintre sistemele de sănătate din Ucraina și România.

”Numeroși refugiați au menționat că nu înțeleg cum funcționează sistemul medical românesc”.

Raportul Punți & bariere relevă că refugiații spun că nu au informații despre lista completă a serviciilor medicale gratuite sau contra cost și informațiile pe care le obțin se bazează foarte des pe experiențele personale ale altor refugiați și au un grad mare de variabilitate.

”Majoritatea refugiaților știu că sistemul medical de urgență este gratuit. Vaccinarea copiilor și a adulților, inclusiv pentru Covid-19 – unde se pot vaccina, cum funcționează înregistrarea, care este schema de vaccinare în România etc. Rețetele medicale – cum se obțin rețetele, ce medicamente sunt disponibile și gratuite, ce facilități au la dispoziție refugiații cu boli cronice, care sunt tratamentele care pot înlocui medicamentele nedisponibile în România (de exemplu, produse în Ucraina).”

Informații oficiale și clare lipsesc și în cazul serviciilor medicale pentru femei, inclusiv serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă (SRHR). Refugiații au întrebat unde pot găsi astfel de clinici și doctori, dacă sunt gratuite sau contra cost etc.

”Informațiile sunt incomplete sau greu de găsit, iar unele femei însărcinate s-au întors în Ucraina pentru a naște acolo.” (Raportul Punți & bariere)

UNICEF ROMÂNIA, o altă organizație internațională care a intervenit în România încă de la debutul războiului din Ucraina, notează într-un raport privind acțiunile sale în sprijinul refugiaților ucraineni, publicat la sfârșitul anului 2022, că la începutul crizei au fost dezvoltate centre cu servicii multiple, cunoscute sub numele de centre Blue Dot, în cooperare cu autoritățile locale și cu parteneri precum UNHCR, pentru a le oferi copiilor refugiați și familiilor lor un spațiu sigur și servicii vitale, precum protecție, consiliere și locuri de joacă.

În ceea ce privește accesul la servicii medicale, pentru a răspunde nevoilor imediate ale refugiaților, în special ale persoanelor și copiilor cu dizabilități, UNICEF a oferit acces la servicii esențiale, inclusiv vaccinare și medicamente vitale. În centrele Blue Dot, precum și în centrele de tranzit și plasament s-au creat spații pentru mamă și copil pentru a oferi locuri sigure pentru alăptarea și îngrijirea copiilor.

Până în prezent, 95.000 de părinți și îngrijitori au primit informații legate de sănătate, inclusiv despre alimentația sugarilor și a copiilor de vârste mici. Peste 16.000 de femei și copii ucraineni  au beneficiat de acces la servicii medicale primare prin mecanismele sprijinite de UNICEF.

În total opt centre Blue Dot au fost operaționalizate în România, cele mai multe în apropierea granițelor cu Ucraina și Moldova. De la începutul acțiunilor dedicate refugiaților, 230.000 de copii și femei au avut acces la aceste servicii în centrele Blue Dot. Peste 16.000 de copii și îngrijitori au accesat servicii de suport psihosocial și de sănătate mintală și peste 3.000 de copii și femei au beneficiat de intervenții de prevenire a riscului de VBG și de alte intervenții de prevenție sau răspuns.

Din luna februarie 2022, un număr estimat de 700.000 de copii ucraineni au trecut granița în România, iar Poliția de frontieră și autoritățile locale pentru protecția copilului au identificat și oferit protecție unui număr de aproape 5.000 de copii neînsoțiți sau separați până la finalul lunii decembrie.

V. Identificarea principalelor dificultăți cu care se confruntă persoanele refugiate din Ucraina când accesează serviciile medicale din România

Dincolo de datele oficiale pe care autoritățile centrale le-au înregistrat și le-au transmis, pentru a înțelege nevoia de asistență medicală în România a cetățenilor din Ucraina și modul în care ele reușesc să beneficieze de aceasta, am încercat să conturăm o imagine a acestui fenomen obținând informații direct din teren, de la medici, voluntari, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale ori ai organizațiilor pacienților și chiar de la pacienți ucraineni tratați în România.

În urma discuțiilor cu cei implicați în sprijinirea refugiaților și cu refugiații din Ucraina,  care s-au confruntat direct cu probleme medicale și au fost nevoiți să apeleze la sistemul românesc de sănătate, au fost identificate o serie de probleme care necesită atât intervenții legislative, dar mai ales suport financiar din partea autorităților publice.

În paralel, FONPC a solicitat câtorva organizații membre, implicate încă de la începutul războiului din Ucraina în sprijinirea refugiaților, să explice care au fost principalele provocări cu care s-au confruntat, ce a funcționat și poate deveni un exemplu de bună practică și ce soluții au identificat pentru facilitarea accesului cetățenilor din Ucraina la sistemul de sănătate din România.

Dacă refugiații evită să vorbească deschis despre situațiile prin care trec, voluntarii și reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, care de aproape un an de zile încearcă să rezolve situațiile dificile în care poate ajunge un cetățean care fuge de război și ajunge într-o țară străină, semnalează o întreagă serie de neajunsuri.

Ca o observație de ordin general rezultată în urma analizei interviurilor și a informațiilor transmise de către ONG-uri și alte persoane direct implicate în sprijinirea refugiaților, pacienții din Ucraina sunt reticenți să vorbească despre problemele pe care le au sau despre felul în care au fost susținuți să le depășească. Atunci când acceptă totuși să povestească, vorbesc în termeni pozitivi despre experiențele lor în spitalele/clinicile din România, nu au lucruri de reclamat cu privire la modul în care au fost tratați și, în general, recunosc că sunt plăcut surprinși de felul în care le-a fost rezolvată problema.

”Am venit în România ca să aștept hârtiile de la Chișinău ca să ajung în Austria pentru a face tratamentele după o operație pentru un cancer. (…) Am făcut aici toate investigațiile și o să rămân în România momentan. Am făcut operația în decembrie anul trecut, în Ucraina, și acum am nevoie de proceduri de după, de radiații cu izotopi, pe care le-am făcut aici. Am făcut prima tură în Ucraina, înainte să înceapă războiul, a doua tură trebuia să fie în aprilie, dar pentru că a început războiul nu s-a mai putut, și le-am făcut aici, la Spitalul Parhon, în luna august. Am ajuns la organizația UNHCR și ei au căutat care sunt clinicele care mă pot ajuta. Medicul de aici a spus că deocamdată merge bine și nu mai am nevoie de tratament. Am trimis documentele medicale și medicului meu din Kiev, pentru că vroiam să știu și părerea lui, și opinia lui a fost aceeași, că nu mai am nevoie de încă o tură de tratament. Sunt fericită că am ajuns aici, că am ajuns pe mâna unor oameni care m-au ajutat.” (A.D., pacientă din Ucraina)

”Am venit în România pe 14 martie 2022. Prima problemă medicală a avut-o copilul meu. A avut probleme stomatologice, o durea o măsea. (…) Am avut și eu probleme cu sănătatea. M-am îmbolnăvit în week-end, aveam durere acută în gât, și nu știam unde mă pot adresa. M-am adresat voluntarilor, și ei la rândul lor mi-au sugerat să mă adresez medicilor la Gara de Nord. Acolo am fost ajutată.” (O.M., pacientă din Ucraina)

Principalele dificultăți pe care le-au semnalat refugiații din Ucraina în momentul în care au fost nevoiți să acceseze un serviciu medical sunt lipsa informațiilor și faptul că nu vorbesc limba română.

Obținerea celor mai simple informații privind existența celui mai apropiat spital sau medic poate deveni o problemă extrem de complicată pentru un refugiat ucrainean care nu știe limba română și nicio o altă limbă de circulație internațională. Apoi, înțelegerea modului în care funcționează sistemul medical românesc și a procedurii pe care trebuie să o parcurgă pentru a putea fi luat în evidențele unui medic ridică noi obstacole imposibil de depășit în lipsa unui traducător.

În cele din urmă, faptul de a nu putea comunica cu medicul, creează probleme la fel de mari, iar într-o situație medicală gravă poate cauza chiar probleme vitale, pentru care medicul ar putea fi acuzat de malpraxis.

În același timp, imposibilitatea de a comunica clar cu pacientul face mulți medici să refuze refugiații ucraineni, întrucât comunicarea deficitară îi pune în situația de a nu-i putea ajuta dacă nu există un translator care să asigure transmiterea unor informații extrem de precise privind problemele de sănătate actuale și mai vechi ale pacientului.

Un studiu făcut în Noua Zeelandă^[27] arată că barierele lingvistice împiedică refugiatul să înțeleagă diferențele dintre sistemele de sănătate ori privind procedurile de acordare a asistenței medicale și există inclusiv riscul de a nu înțelege dozele de administrare a medicamentelor prescrise.

”Prima problemă medicală a avut-o copilul meu. A avut probleme stomatologice, o durea o măsea. Dificultatea a constat în faptul ca eu nu vorbesc în română, și foarte rău în engleză. Nu aveam posibilitatea să sun la recepția unei clinici stomatologice, și să le comunic problema mea.(…) Cel mai grav a fost când am ajuns la secția de urgență și nu am putut să explic ce mă doare și cu ce mă pot ajuta medicii, ca să nu mai am dureri. Mi-au pus perfuzie și am avut așa dureri că plângeam, iar ei nu înțelegeau de ce. Acolo unde mi-au pus perfuzia e o zonă destul de sensibilă, mă durea foarte tare. A durat vreo 10 minute să explic prin semne până m-au înțeles și când au scos perfuzia, m-am simțit mai bine. Mă simțeam atât de rău încât nu puteam nici să scriu pe google translate. (…) În Ucraina, în orașul unde locuiesc am medic de familie, am acces la orice medic specialist de care am nevoie, dar aici nu știu cum și la cine sa apelez, în caz de nevoie, și acest lucru mă stresează. În organizații mie mi-au zis că pot beneficia de ajutor medical doar după ce mă înregistrez în organizația respectivă sau mă angajez la un job, care îmi oferă asigurare medicală și cu ajutorul căreia o să pot să accesez orice medic specialist de care am nevoie ” (O.M., pacientă din Ucraina)

De altfel, nu doar pacienții, dar și medicii au recunoscut că de cele mai multe ori atunci când sunt ajung în spitale sau când vine ambulanța la locul de cazare comunicarea are loc prin aplicația Google translate.

”Nu avem nici un traducător, de obicei nu cunosc limba engleză și ne descurcăm cu telefonul pe google translate.” (Dr. Claudiu Rădulescu, Serviciul de Ambulanță București Ilfov, medic generalist, medic urgentist)

”Am o cunoștință în Ucraina care are un diagnostic mult mai grav decât a fost la mine.
I-am expus experiența mea. I-am povestit că există o organizație care îi poate ajuta. (…) în timp de război, deplăsările într-o țară străină cu o limbă necunoscută sunt foarte dificile.” (A.D., pacientă din Ucraina)

”Refugiații întâmpină două probleme: prima – legalizarea în sistemul de sănătate a României, deoarece fără asigurare medicală medicii nu pot consulta pacienții. A doua este că majoritatea au venit în România fără fișele lor medicale, și neștiind limba română nu pot să se înțeleagă cu medicul.” (Maria Fedorova  – cetățean ucrainean, reprezentanta Asociației Amurtel România)

Imposibilitatea de a comunica în limba română sau într-o limbă de circulație internațională i-a determinat pe reprezentanții organizațiilor să ajute. Soluțiile identificate de ONG-uri au fost apelarea la voluntari care să însoțească pacienții, uneori au fost găsite fonduri pentru plata unor astfel de traducători. O altă soluție ar fi ca fiecare comunitate locală să aibă o echipă mobilă de traducători la care să apeleze spitale în caz de nevoie.

ONG-urile solicită statului român și organizațiilor internaționale, precum și instituțiilor europene să mobilizeze fonduri astfel încât să se asigure măcar un translator pentru serviciile de urgență.

O altă soluție ar fi includerea în modulele de educație a copiilor dar și a adulților a unor informații de bază legate de conversația cu medicii. Așadar atât la școală, cât și în cadrul cursurilor de limba română pentru refugiați ar trebui să fie inclus acest modul legat de serviciile de sănătate. Existența unor dicționare care să cuprindă acest tip de conversații ar fi de asemenea foarte util.

”Dificultăți în accesarea unor anumite servicii medicale, fie din cauza costurilor acestora, fie din cauza barierei de limbă. Specialiștii din proiect au identificat clinici care oferă servicii gratuite, iar traducătorii i-au însoțit la consultații.” (Organizația SCOP Timișoara)

”O altă problemă întâmpinată este reprezentată de lipsa translatorilor pentru rusă – română care ar putea facilita persoanelor ucrainene accesul la serviciile medicale, dar și sociale.  De exemplu, lipsa totală a măcar unui translator din spitalele de stat, ținând cont că zilnic ajung cetățeni de origine ucraineană pentru a beneficia de tratament/consultații medicale acolo.” (Echipa Centrului Comunitar pentru Copii și Familii din Ucraina al Fundației Serviciilor Sociale Bethany)

”Una din cele mai mari provocări atât pentru refugiații care au nevoie de servicii, cât și pentru cei care le oferă, este bariera de limbă! Având în vedere că vorbim de sprijin pe termen mediu și lung, una din soluții este demararea unor programe intensive de învățare a limbii române, susținute de stat, iar altă soluție, ar fi crearea unei echipe mobile de traducători ( cel puțin în marile orașe) care să poată fi solicitată de refugiați atunci cînd au nevoie să apeleze la diferite servicii/instituții.” (Fundația de Ajutor Medical Profilaxis Timișoara)

”Lipsa accesului la informație/ acces redus/ dezinformarea/ bariera lingvistică (…) Informațiile sunt multe și stufoase, întocmai ca navigatul prin sistemul medical. E greu de tradus, la propriu și la figurat, unor străini, când și cetățenii români au dificultăți de a se descurca în hățișul birocratic.” (Asociația Rădăuțiul Civic)

”Mulți dintre refugiați, din cauza barierei lingvistice, nu pot accesa serviciile medicale, iar organizația noastră îi ajută să ia legătură cu alte ONG-uri și să se înscrie la medic.” (Asociația Amurtel România)

”Traducerea dosarelor medicale este un alt proces aneveios, având în vedere faptul că protocoalele medicale la nivelul Ucrainei și a comunității statelor independente sunt în mare parte diferite față de protocoalele utilizate de statele membre UE. Astfel, ne-am lovit de situația în care după ce am asigurat traducerea autorizată a dosarului medical, medicii din România decideau că întregul set de investigații și analize trebuie reluate pentru a stabili o schemă de tratament care să se plieze după protocoalele Uniunii Europene, întrucât dosarul pacientului din Ucraina se baza pe proceduri și tratamente diferite, nerecunoscute în spațiul European.” (Asociația ASSOC Baia Mare)

 În afară de necunoașterea limbii române, o problemă la fel de presantă o constituie și lipsa fondurilor necesare pentru achiziționarea medicamentelor, pentru investigații medicale sau pentru traducerea documentelor medicale.

Din analiza datelor primite de la ONG-uri și din interviurile cu persoanele din Ucraina rezultă faptul că acestea din urmă au putut beneficia de servicii medicale dacă au avut sprijinului ONG-urilor, care i-au ajutat atât cu traducerea, inclusiv traducerea unor documente medicale, cât și cu achiziționarea medicamentelor. Este important să subliniem faptul că în special persoanele cu boli cronice, cu dizabilități sau care au experimentat forme de abuz fizic sau sexual au nevoie urgentă de servicii medicale (consultații medicale și tratamente specifice) și pe termen lung. Așadar, pentru aceștia este nevoie urgentă de mobilizarea de fonduri și de demersuri pentru a facilita accesul lor la servicii: traducere, fonduri pentru consultații, medicale și alte tratamente specifice, inclusiv spitalizare.

”De ce am apelat către voluntari? Pentru că nu aveam bani să mă adresez la o clinică privată sau să-mi achiziționez medicamentele necesare. La Gara de Nord și consultația medicului, și medicamentele mi-au fost oferite gratis.” (O.M., pacientă din Ucraina)

”Pentru oamenii care suferă de boli grave, care nu au destule resurse financiare, în timp de război, deplăsările într-o țară străină cu o limbă necunoscută sunt foarte dificile”, iar ei se confruntă cu diverse dubii și frici”. (A.D., pacientă din Ucraina)

”OIM România (Organizația Internațională pentru Migranți) atâta timp cât a avut fonduri, a ajutat persoanele care au avut nevoie de ajutor medical, dar momentan lista de așteptare e foarte lungă. (…) Nu știu exact numărul, dar sunt destui. În special pacienții cu boli cronice care au nevoie de medicamente specifice, de exemplu diabeticii dependenți de insulină, pacienții cu boli cronice a glandei tiroide, care au nevoie de hormoni, persoanele cu dizabilități, cărora le-a expirat certificatul de încadrare în grad de handicap, și au nevoie să-l prelungească. (…) Fișele medicale a refugiaților sunt în limba ucraineana, și ca să fie înțelese de medicii români, trebuie să fie traduse, ce presupune costuri semnificative.” (Maria Fedorova  – cetățean ucrainean, reprezentanta Asociației Amurtel România)

Înscrierea pacienților din Ucraina la medicul de familie, deși, teoretic, este o problemă rezolvată din punct de vedere legislativ, în practică lucrurile funcționează doar parțial, conform datelor primite de către FONPC. Teoretic, persoanele din Ucraina care au permis de ședere temporară, se pot prezenta la orice furnizor de servicii, adică medic de familie, medic din policlinică ce are contract cu Casa de Asigurări sau medic de spital. Aceștia ar trebui să intre pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și să genereze un cod unic în sistemul nostru de asigurări de sănătate în baza căruia să poată fi tratați ca orice cetățean român. În realitate, medicii fie nu reușesc să genereze din platforma CNAS codul unic, fie apar ca nevalidați pe lista medicului la care s-au înscris, iar acesta din urmă nu poate deconta costurile pentru o eventuală rețetă eliberată sau pentru biletele de trimitere.

O altă problemă de care pare că nu s-a ținut seama este timpul alocat unui medic de familie pentru o consultație, respectiv 15 minute, precum și numărul de consultații pe care un astfel de medic îl poate face zilnic, așa cum sunt stabilite în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022^[28]:

”Numărul total de puncte raportat pentru serviciile medicale acordate de medicii de familie cu liste proprii, corespunzător unui program de 35 ore/săptămână şi minimum 5 zile pe săptămână nu poate depăşi pentru activitatea desfăşurată, numărul de puncte rezultat potrivit programului de lucru, luându-se în considerare următoarele:

                  – timpul mediu/consultaţie în cabinet este de 15 minute;

– un program de lucru în medie de 5 ore/zi pentru consultaţii la cabinet, stabilit în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) lit. a) pct. 3;

Pentru un program de lucru în medie de 5 ore/zi pentru consultaţii la cabinet pentru care plata se face prin tarif pe serviciu medical, se ia în calcul o medie de 20 de consultaţii/zi calculată în cadrul unui trimestru, dar nu mai mult de 40 de consultaţii/zi. – maximum 3 consultaţii la domiciliu/zi dar nu mai mult de 42 consultaţii pe lună”.

În aceste condiții, dacă medicul are 15 minute pentru o consultație, iar pentru a se înțelege cu pacientul este nevoie de traducere, timpul alocat se dublează. Al doilea aspect ține de calculul mediu de 20 consultații/zi pe care medicul le poate deconta. Cu alte cuvinte, chiar dacă medicul de familie ar face un efort să vadă pacienți în plus, ar fi în situația de a nu i se deconta serviciile respective.

”Cel mai mare impediment de care ne-am lovit în momentul în care am început să sprijinim ucraineni care aveau nevoie de îngrijiri medicale a fost dificultatea de a-i înscrie la un medic de familie. Primul aspect care trebuie clarificat este de ce a fost și este necesară această înscriere. Deși toți au acces la serviciile medicale de urgență, în cazul multora, aceste servicii nu sunt suficiente având în vedere afecțiunile de care suferă. Numeroși ucraineni suferă de afecțiuni cronice, sunt încadrați în grad de handicap, iar mulți dintre copii au nevoie de vaccinuri. Tratamentul și îngrijirile medicale periodice sunt necesare pentru aceste persoane, iar acest set de servicii nu este oferit de serviciul medical de urgență. Astfel, singura modalitate prin intermediul căreia se pot asigura este prin înscrierea la un medic de familie din România. Din păcate, numărul medicilor de familie este prea mic, raportat la populația din România, aspect care duce la supraaglomerarea medicilor și refuzul de a înscrie chiar și persoane de cetățenie română.”  (Asociația ASSOC Baia Mare)

”Din păcate, legislația apărută în luna martie 2022, care oferă posibilitatea medicilor în contract cu CNAS să solicite decontarea consultațiilor pentru refugiați, nu a schimbat foarte mult situația. Pe de o parte -a medicilor, legislația nu prevede clar cum și cu ce documente din partea pacientului/refugiatului trebuie justificată consultația. Pe de altă parte, din punct de vedere practic, legea alocă unei consultații aceeași remunerație și interval de timp ca și pentru un pacient român – vorbitor de limba română, pierzând din vedere detaliul traducerii – care practic dublează timpul consultației. De asemenea legislația nu prevede resurse pentru a asigura traducerea, aceasta rămânând în sarcina medicului sau a pacientului. Astfel, chiar dacă prin intermediul unor ONG -uri se rezolvă problema traducerii, medicii preferă să ofere doar ocazional câte o consultație “pro bono” decât să jongleze cu decontarea acesteia de către CNAS. În Timișoara, Centrul Medical Profilaxis cu sprijinul Fundației de Ajutor Medical Profilaxis a acceptat încă din prima lună provocarea de a deconta către CNAS consultațiile oferite refugiaților, fiind probabil printre puținele unități medicale private care fac acest lucru. Aproximativ 500 de pacienți refugiați au trecut pragul Centrului Medical Profilaxis, majoritatea cu boli cornice, care au nevoie periodic de evaluare și rețetă, dar și nou născuți care au intrat în programul național de vaccinare gratuită. Aici echipa de management a desemnat un medic de familie care consultă toți refugiații, și asigură referirea către alți medici specialiști sau rețetele compensate pentru bolnavii cronici. (Fundația de Ajutor Medical Profilaxis Timișoara)

Aflați în situații fără ieșire, în fața unor pacienți care, obligatoriu, aveau nevoie de un consult medical și tratamente, care erau imposibil de obținut în lipsa unui medic de familie care să îi poată lua în evidență, reprezentanții ONG-urilor au fost nevoiți să acceseze tot mai mult serviciile de primiri urgențe, conștienți fiind de faptul că suprasolicită atât serviciile de ambulanță, cât și personalul și resursele din unitățile de primiri urgențe.

”Marile probleme sunt medicamentele, sistem de sănătate, pentru că nu avem acces la sistemul de sănătate, decât la urgențe. (…) Medicii de familie nu reușesc să le genereze codul unic. Să știți că nu e problema că nu îi primesc, au fost chiar câțiva medici care au vrut să ajute. Și în Râmnicu Vâlcea, și în Băile Olănești, au ajutat, dar încercând să genereze codul pacienților nu au reușit și până la urmă s-au săturat. Știți cum e, nimeni nu muncește gratis. Bănuiesc că e și asta.” (Voluntar Fundația Rebenciuc, care are în grijă 700 de refugiați din Ucraina)

”Atitudinea refractară a comunității/medicilor de familie/ refuzul celor din urmă de a-i înscrie pe listele de pacienți. Sunt puțini medici care înscriu pacienți din Ucraina, chiar dacă statutul lor aici e reglementat prin legislația națională și directive europene etc. În cazul celor mai norocoși, cineva sau ei înșiși (cei educați care se informează) își plătesc asigurarea, deși nu ar trebui, și figurează ca asigurați în sistemul de sănătate. (…) Sunt medici de familie care preferă ca pacientul neangajat, dar care are soț/soție sau copil angajat și ar putea să îi co-asigure, să-și plătească asigurarea, după atâta timp încă nu aplică / nu înțeleg mecanismul co-asigurării, și nu înscriu decât după ce persoana neangajată nu vine cu dovada achitării asigurării.”  (Asociația Rădăuțiul Civic)

”Erori de sistem în baza de date la nivelul Casei Județene de Asigurări de Sănătate. În aceste cazuri clinicile nu au  putut introduce CNP-ul atribuit. De asemenea, am avut un caz care nu a fost identificat în baza de date a Casei Județene de Asigurări de Sănătate, deși era înscrisă la medic de familie. Este cazul unui copil  care suferă de epilepsie. Medicul de familie nu i-a putut elibera rețeta compensată pentru că doamna nu apărea în baza de date.” (Organizația SCOP Timișoara)

”În primul rând, una dintre provocările întâmpinate a fost lipsa medicilor de familie vorbitori de limba rusă care arătau disponibilitate privind oferirea serviciilor medicale. Aceasta a condus la imposibilitatea accesului persoanelor ucrainene la sistemul de ”compensare” a rețetelor sau consultațiilor medicale, aceștia fiind nevoiți să plătească 100% fiecare serviciu medical de care aveau nevoie.” (Echipa Centrului Comunitar pentru Copii și Familii din Ucraina al Fundației Serviciilor Sociale Bethany)

”Dificultatea constă în faptul ca medicul de familie nu îi poate primi oficial pe ucraineni, deoarece aceștea nu există în sistemul național de asigurări de sănătate. Și nu există o bază legală care să permită medicului de familie să-i înregistreze în sistem.În acest caz există 2 soluții. Prima – spitalizare, prin apelarea la urgență, a doua prin ONG-uri care au finanțare internațională, și oferă acces la serviciile medicale în clinici private. Dar la momentul actual finanțarea a multor organizații este epuizată.”  (Asociația Amurtel România)

Lipsa fondurilor pentru a cumpăra medicamente sau pentru investigații medicale este o altă problemă majoră identificată în urma analizei calitative.

Imposibilitatea înscrierii la un medic de familie nu permite nici obținerea unei rețete compensate sau a unui bilet de trimitere pentru analize sau alte investigații medicale. În prima fază a crizei umanitare, mobilizarea societății civile a vizat asigurarea medicamentelor de strictă necesitate pentru bolnavii cronici, pentru care continuarea tratamentului era vitală. Ulterior, nevoile au crescut și au început să fie tot mai diverse, iar fondurile de care dispun organizațiile internaționale să devină insuficiente.

Faptul de a duce pacienții ucraineni, care nu s-au putut înscrie la medic de familie, în servicii de primiri urgențe, a reprezentat doar un prim pas, insuficient, în rezolvarea problemelor medicale, întrucât orice recomandare de tratament sau de investigații suplimentare ulterioare necesita bani. Prin urmare, reprezentanții ONG-urilor au trebuit să găsească, din nou, variante de sprijin pentru acoperirea acestor costuri.

În primă fază, diferite clinici private au suportat unele investigații gratuit, s-au obținut fonduri alocate de organizații internaționale pentru acoperirea costurilor necesare tratamentelor și serviciilor medicale, s-au creat, la nivel local, rețele de servicii  de sprijin- instituții publice, ONG-uri, servicii private care au ajutat, însă prelungirea războiului și creșterea numărului de refugiați, respectiv de refugiați care au avut nevoie de astfel de lucruri, au făcut ca aceste fonduri să fie din ce în ce mai puține, iar listele de așteptare tot mai lungi.

”Avem o organizație membră în cadrul COPAC care are sediul la Iași, adică foarte aproape de zona unde valul de imigranți a fost foarte mare și primul lucru pe care l-au făcut, au strâns medicamente care au putut fi folosite de cei care aveau nevoie, fiind pacienți cu boli cronice, care trebuiau să își continue tratamentul și care nu găseau soluții, mai ales în primele minute, când nu știam exact nici noi ce să le oferim și cum să îi coordonăm. (…) Avem colegii de la Asociația Pacienților cu Diabet care au strâns și au donat medicamente, și mă refer aici la insulină, mă refer la acele teste de glicemie, acele aparate, consumabile, lucruri care puteau fi folosite de cei cu diabet pentru a-și continua tratamentul sau pentru a-și monitoriza boala. (…) Colegii de la transplant, la fel, au preluat pacienții care aveau nevoie de dializă, care aveau nevoie de tratament, fiind pacienți cu transplant, și i-au direcționat către centrele universitare și către centrele de dializă și mulți dintre ei, inclusiv colegii de la hemofilie, au încercat să asigure tratament, inclusiv cazare, celor care au venit în țară. (…) De fapt, asta a fost cel mai important, ca acești pacienți să nu își întrerupă tratamentul și să nu își pună în pericol viața.” (Radu Gănescu, președinte Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România – COPAC, vicepreședinte Forumul European al Pacientului)

”În ultimile 2 luni organizația noastră a reușit să ajute aproximativ 250 de persoane să ajungă la medic. (…) Dar la momentul actual finanțarea a multor organizații este epuizată. Unii sunt pe lista de așteptare. Persoanele cu dizabilități, cărora le-a expirat certificatul de încadrare în grad de handicap, cei care au nevoie la dentist (a ajunge la dentist prezintă o mare problemă), persoanele care au nevoie de operații chirurgicale, sau de investigații costisitoare, deoarece au nevoie de spitalizare, dar nu au acces la sistemul de asigurare medicală. Toate cazurile acestea sunt pe lista de așteptare, doar unele sunt în stadiul de soluționare.”    (Asociația Amurtel România)

”La momentul de față, clinicile cu care am colaborat oferă tratament și consultații gratuite într-un număr foarte redus în funcție de specialități medicale.  În primele luni, clinica Regina Maria a oferit consultații gratuite ucrainenilor, iar tot ceea ce ne mai rămânea nouă de făcut era să asigurăm traducerea și fonduri pentru achitarea medicamentelor prescrise, în cazurile în care persoanele bolnave nu își permiteau. Asociația ASSOC, cu sprijinul financiar FDSC, prin intermediul programului „În Stare de Bine” a derulat un proiect de 4 luni care a avut și o componentă care acoperea costurile serviciilor medicale și tratamentelor. La momentul respectiv, multe cereri au fost pentru tratamente dentare, întrucât în aproape nici o clinică nu erau acoperite aceste tratamente și intervenții gratuit. Au mai fost asigurate tratamente medicamentoase pentru multe alte afecțiuni, precum și alte tipuri de consultații, înafară de cele stomatologice.” (Asociația ASSOC Baia Mare)

”Toate rețetele  trebuiesc cumpărate de cineva, pentru că sunt oameni care vin din zone de război, nu mai au casă, nu mai au nimic. Deci au venit efectiv cu hainele de pe ei. (…) Îi ducem la urgențe. Stăm cu ei la urgențe 4 ore, 5 ore, cât e nevoie să stăm acolo până când i se dă o rețetă, și cu ajutorul oamenilor de bine, pentru că eu personal nu mai am nicio șansă să îi mai pot susține financiar, am ajuns să rog pe toată lumea, și pe cine cunosc și pe cine nu cunosc, să le cumpere câte o rețetă. Sunt și câteva fundații care s-au oferit și ne-au ajutat să cumpărăm rețete pentru cei cu care mergem la urgențe și li se dă tratament. Dar este clar că asta nu va merge la nesfârșit. Fiecare cumpără o rețetă, două, trei patru, dar sunt scumpe. Asta nu va fi o soluție pe care să ne bazăm.” (Voluntar Fundația Rebenciuc, care are în grijă 700 de refuigați din Ucraina)

”În Timișoara s-a constituit, încă din primele zile ale războiului, o rețea de servicii  de sprijin- instituții publice, ONG-uri, servicii private, care a funcționat foarte bine în cele peste 10 luni de război. Fundația de Ajutor Medical Profilaxis s-a alăturat acestei rețele, oferind servicii medicale. În timp, unii parteneri s-au retras, alții au ramas “pe baricade”, identificând soluții și fonduri care să asigure trecerea de la un răspuns umanitar imediat, la un răspuns umanitar pe termen lung în criza refugiaților ucraineni.”  (Fundația de Ajutor Medical Profilaxis Timișoara)

”Specialiștii din proiect au identificat clinici care oferă servicii gratuite, iar traducătorii i-au însoțit la consultații. În cazul în care nu au fost identificate clinici care oferă servicii gratuite, iar beneficiarii nu au putut să acopere costurile consultațiilor, le-a fost oferit suport financiar. Dintre serviciile medicale greu de accesat de către persoanele refugiate din Ucraina, la nivelul orașului Timișoara, amintim: servicii medicale stomatologice –  doar serviciile de urgență pot fi accesate gratuit, tot ce am putut face în acest caz a fost să asigurăm traducerea consultațiilor, facilitarea accesului la radiografii dentare, facilitarea accesului la cabinete stomatologice aflate în proximitatea locuinței acestora; accesul la Computer Tomograf – pentru a beneficia de acest serviciu medical, persoanele refugiate din Ucraina trebuie să aștepte 6 luni; servicii medicale de neuropsihiatrie și kinetoterapie – copiii care au nevoie de aceste servicii medicale sunt puși pe o listă de așteptare foarte lungă.” (Organizația SCOP Timișoara)

”Mobilizarea privind efectuarea tratamentelor și intervențiilor medicale a reprezentat salvarea cetățenilor ucraineni care au venit cu diverse boli cornice, sau au aflat chiar după venirea în România că au cancer, diabet sau alte boli necruțătoare.” (Echipa Centrului Comunitar pentru Copii și Familii din Ucraina al Fundației Serviciilor Sociale Bethany)

Efortului ONG-urilor de a ajuta refugiații să își procure medicamentele de care aveau nevoie, s-au alăturat, atât cât au putut, și medicii. Nu de puține ori, atunci când erau chemați prin sistemul 112 pentru consultații, dincolo de intervențiile punctuale, aceștia le mai lăsau din medicamentele pe care le aveau în trusă, atât cât să le ajungă până reușeau să facă rost de tratamente din farmacii.

”Am făcut și tratament, am scăzut tensiune și le-am lăsat chiar și din medicamentele noastre și am și prescris rețeta pentru ca să și-o poată cumpăra ulterior. Inclusiv la copii, dacă vorbim de antitermice, am lăsat noi supozitor, am lăsat și rețetă.” (Dr. Claudiu Rădulescu, Serviciul de Ambulanță București Ilfov, medic generalist, medic urgentist)

O problemă gravă pe care dorim să o semnalăm în cadrul acestei analize este situația bebelușilor care nu pot fi vaccinați.

În ceea ce privește vaccinarea copiilor,Raportul Guvernului privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 menționează că 462 de copii ucraineni au fost vaccinați împotriva poliomielitei și alți 444 cu prima doză de vaccin  împotriva rujeolei.

De asemenea, în lista facilităților pentru refugiații din Ucraina^[29], publicată de Guvernul României, se arată că ”Toți copiii din Ucraina aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului,(…) au dreptul la o evaluare a stării de sănătate în unităţile de învăţământ, iar în situația în care nu sunt vaccinați pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății din România”.

Această situație este cu atât mai delicată în contextul în care încă de la începutul crizei umanitare se discuta despre faptul că Ucraina a raportat o acoperire vaccinală redusă boli care în ţară au fost eradicate, precum rujeola, poliomielita sau difteria.

”Avem inclusiv cazuri de rujeolă la copii, mai ales că Ucraina era o ţară cu o acoperire vaccinală deficitară şi cu multe boli transmisibile, unele cu potenţial foarte serios, care în România nu mai există de foarte mult timp, mă refer la o variantă de poliomielită datorată unui virus vaccinal modificat, aşa se întâmplă în ţările cu acoperire vaccinală slabă, sau chiar la difterie. Deci urmărim toate aceste elemente, trebuie să îmbunătăţim tot timpul colaborarea cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru a şti unde există astfel de aglomerări de persoane care vin în România, încât să putem să le oferim această primă asistenţă medicală, plus testarea pentru diverse boli transmisibile, inclusiv pentru infecţia cu noul coronavirus şi vaccinarea nu numai împotriva COVID, ci pentru toate bolile transmisibile cuprinse în programul naţional este posibilă^[30]”. (Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, 25 martie 2022).

Reprezentanții organizațiilor neguvernamentale atrag însă atenția că vaccinarea copiilor se poate face doar prin medicul de familie, iar în situația în care înscrierea nu este posibilă, nici vaccinarea nu se poate face. O astfel de situație ne-a fost semnalată în județul Vâlcea.

”Avem mari probleme cu faptul că avem 56 de bebeluși nevaccinați. Avem copil nou născut al cărei mămică îmi spune ieri: ”Alina, te rog să mergi cu mine la vaccin”. Eu nu vreau să le sperii, să le spun că nu avem nicio șansă, și le duc cu vorba pentru că altă variantă nu am acum. (…) Ei acceptă schema de vaccinare românească fără nicio problemă. (…) Problema e că nu avem medic de familie și vaccinurile se fac doar prin medic de familie. M-am interesat și nu există altă variantă. Ar fi doar cea plătită, pe care nici nu are rost să o luăm în calcul, pentru că nu dispunem de fonduri astfel încât să ajungem să cumpărăm vaccinurile copiilor. Abia reușim să le cumpărăm lapte praf, pampers, produse de igienă și acelea atât cât putem. Ne-au mai ajutat cei de la OIM, ne-au ajutat fundații, dar repet, nimic nu e la nesfârșit.” (Voluntar Fundația Rebenciuc, care are în grijă 700 de refugiați din Ucraina)

”Se pot face gratuit, pentru că noi putem cere dozele de la Direcția de Sănătate Publică (DSP). Pentru serviciul de vaccinare nu cred că suntem plătiți. Neavând CNP românesc, nu putem să-i raportăm la DSP. Așa că lumea a făcut pro bono, atunci când au existat dozele de vaccin. În București n-a fost problema asta, dar în țară mulți colegi se plângeau că pur și simplu nu exista vaccin, nu conta că e român sau ucrainean, nu aveau suficiente doze în general.” (Raluca Zoițanu, medic de familie și președinte al Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, într-un interviu acordat PressOne^[31])

5.1 Soluții identificate de către organizațiile neguvernamentale

Dincolo de problemele care inevitabil apar într-un moment atât de tensionat, cum este cel creat de starea de război, mobilizarea uriașă a autorităților române, a societății civile din România, a mediului privat și a organizațiilor internaționale care și-au dat mâna pentru a oferi un răspuns umanitar urgent constituie în sine poate cel mai bun model de bună practică. Așa cum reiese din raportul guvernamental referitor la implicarea României pentru a sprijini oamenii care au fugit de război, peste 1.500 de autorități locale și 300 de organizații neguvernamentale sunt implicate în furnizarea de sprijin direct refugiaților din Ucraina. Fiecare dintre cei implicați în acest răspuns umanitar are cel puțin un model de bună practică care poate fi multiplicat pentru îmbunătățirea sprijinului acordat celor aflați în nevoi.

• Colaborarea autorităților centrale și locale cu societatea civilă

Răspunsul umanitar pentru refugiații din Ucraina a reușit să fie eficient chiar și atunci când situațiile păreau de nerezolvat, datorită faptului că într-un astfel de moment limită autoritățile publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale și mediul privat au făcut echipă. Prin colaborarea tuturor actorilor care pot să ajute s-au găsit, uneori în timp foarte scurt, soluții la probleme care păreau extrem de dificile.

Acest tip de colaborare a funcționat și în domeniul medical. Așa s-au putut instala peste noapte cabinete medicale în punctele de trecere a frontierei și în plan local s-au dezvoltate rețele de sprijin cu ajutorul cărora bolnavi cronici din Ucraina au putut să își continue tratamentele, deși nu au reușit să fie înscriși la un medic, pacienți cu probleme grave au putut fi operați sau au putut să facă investigațiile medicale de care aveau nevoie, deși acestea nu le erau decontate.

Astfel de mobilizări, care au făcut posibile tratamente și intervenții medicale, au reprezentat salvarea cetățenilor ucraineni care au venit cu diverse boli cornice, sau au aflat chiar după venirea în România că au cancer, diabet sau alte boli necruțătoare.

Este însă nevoie de mai multe eforturi pentru a integra ajutorul internațional care a fost canalizat prin platformele ONU pentru sprijinirea suplimentară a serviciilor disponibile refugiaților și pentru a direcționa o parte mai mare din aceste fonduri organizațiilor și societății civile care contribuie activ la Planul Național pentru Refugiați.

• Suport psihologic pentru adaptarea la noul mediu

”Suportul psihologic gratuit oferit de majoritatea ong-urilor este de o importanță majoră în reglarea și echilibrarea sănătății psihice și emoționale ale persoanelor care au trecut prin trauma și emoții puternice, dezechilibru sau pierderi materiale. Suportul psihologic oferit vizează și facilitarea integrării mai rapide și funcționale, dar și crește motivația de a trăi eficient și cu scop”. (Echipa Centrului Comunitar pentru Copii și Familii din Ucraina al Fundației Serviciilor Sociale Bethany)

• Asigurarea traducerii în interacțiunea cu instituțiile statului / spitale / clinici medicale

”O altă metodă folosită de către instituții, și care s-a dovedit eficientă, este reprezentată de angajarea unei persoane cunoscătoare de limbă rusă/ucraineană și care să aibă rolul de a-i însoți pe cetățenii ucraineni la diverse instituții publice/private, aceștia având un rol esențial în facilitarea integrării acestora în contextul social românesc, dar și în structura și felul în care acționează sistemul social/de sănătate/economic în România.”  (Echipa Centrului Comunitar pentru Copii și Familii din Ucraina al Fundației Serviciilor Sociale Bethany)

VI. Analiza sprijinului pe care UE l-a acordat României pe perioada crizei din Ucraina

Încă de la izbucnirea conflictului armat, UE și-a exprimat solidaritatea deplină cu Ucraina și cu poporul ucrainean, oferind sprijin umanitar, politic, financiar și material coordonat.

Consiliul Uniunii Europene^[32] notează măsurile concrete luate de UE pentru a-i ajuta pe refugiați, inclusiv:

• un mecanism de protecție temporară pentru persoanele care fug din calea războiului
• 523 de milioane EUR sub formă de ajutor umanitar
• sprijin pentru protecția civilă acordat Ucrainei, Cehiei, Moldovei, Poloniei, Slovaciei și Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR)
• sprijin financiar și tehnic pentru statele membre care găzduiesc refugiați
• sprijin pentru gestionarea frontierelor pentru țările UE și pentru Republica Moldova

În 29 iunie 2022, Comisia a prezentat și propunerea FAST-CARE (Asistență flexibilă pentru teritorii) ca răspuns la concluziile Consiliului European din mai 2022, în care s-au solicitat noi inițiative în sprijinul a milioane de refugiați care fug din calea războiului din Ucraina, inclusiv prin sprijinirea țărilor învecinate.

În 15 septembrie 2022, deputații au adoptat reguli simplificate^[33] pentru utilizarea fondurilor regionale ale UE pentru a aborda consecințele agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

Regulile FAST-CARE simplifică și mai mult procedurile de utilizare a resurselor financiare de către statele membre pentru a aborda consecințele invaziei Ucrainei de către Rusia. Noile reguli prevăd prefinanțare suplimentară în valoare de 3,5 miliarde EUR în 2022 și 2023. Având în vedere că refugiații își pot schimba locația de mai multe ori, cerința privind locația a fost eliminată. De asemenea, statelor membre li se permite acum să declare cheltuieli pentru proiectele deja implementate legate de nevoile refugiaților și pot, de asemenea, să obțină, până la jumătatea anului 2024, finanțare UE 100% pentru proiectele care promovează integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe. Pentru aceste proiecte, cel puțin 30% din sumă trebuie acordată autorităților locale și organizațiilor societății civile care își desfășoară activitatea în comunitățile locale.

În ciuda adoptării acestor reguli simplificate, nu am reușit să identificăm organizații sau instituții care au beneficiat de finanțare prin FAST-CARE. Am solicitat un punct de vedere oficial Reprezentanței Comisiei Europene la București, dar până la momentul finalizării acestui raport nu am primit un răspuns.

De asemenea, ca membru contribuabil la fondurile alocate prin Planul Regional Pentru (RRP) Refugiați și FLASH Appeal coordonat de ONU, Comisia Europeană și statele membre care au contribuit cu fonduri au responsabilitatea să se asigure că fondurile au fost implementate cu impact și că au fost canalizate suficiente resurse partenerilor din comunități care sprijineau eforturile guvernamentale, însă nu s-au găsit date referitoare la alocări pentru servicii medicale sau pentru organizațiile din societatea civilă.

6.1 Ce spun autoritățile din România referitor la fondurile UE alocate pentru sprijinirea cetățenilor din Ucraina

În încercarea de a avea o imagine de ansamblu privind nevoile refugiaților ucraineni care ajung în România și resursele care există pentru îndeplinirea acestora, FONPC a solicitat mai multor instituții publice (ministere și agenții guvernamentale) să comunice dacă au beneficiat de fonduri suplimentare, în ce scop și cum au fost acestea alocate.

Precizăm că solicitări de date s-au transmis către Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Casa Națională de Sănătate Publică, Direcția de Sănătate Publică București, precum și către o serie de clinici private, acestea din urmă refuzând să transmită date referitoare la serviciile medicale acordate cetățenilor din Ucraina.

Din centralizarea răspunsurilor primite de la autoritățile publice rezultă că deși cele mai multe sunt implicate în gestionarea diverselor probleme cu care se confruntă persoanele care au fugit din calea războiului, aceste activități au fost susținute cu fonduri din bugetele proprii. Singurul minister care atribuții directe în administrarea măsurilor de protecție temporară pentru refugiații ucraineni care nu solicită o formă de protecție în România și care a primit de fonduri externe pentru sprijinirea acestora este Ministerul Afacerilor de Interne, valoarea acestora fiind de 39,1 milioane de euro.

Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor de Interne (MAI) a transmis FONPC că până la începutul lunii august 2022, Direcția Fonduri Externe Nerambursabile (DFEN) din aparatul central al MAI, în calitate de Autoritate de Management Afaceri Interne, a semnat două contracte de finanțare cu Comisia Europeană, în valoare totală de 39,1 milioane de euro, din care 12,1 milioane prin Fondul Azil, Migrație și Integrare (FAMI) și 27 de milioane prin Instrumentul pentru Managementul Frontierelor și Vizelor (IMFV).

”În 11 și 12 august 2022, suma de 39,1 milioane de euro a fost încasată în conturile Ministerului Afacerilor Interne, iar pe 19 octombrie, DFEN a transmis Comisiei Europene rapoartele finale semnate la nivelul Autorității de Management aferente celor două contracte (FAMI și IMFV). Fondurile vor fi utilizate în baza principiului finanțării nelegate de costuri, iar scopul asistenței de urgență este acela de a acoperi efortul bugetar al Statelor Membre UE cel mai afectate de criza refugiaților din Ucraina, respectiv al cheltuielilor legate de recepția cetățenilor ucraineni în condițiile Deciziei privind protecția temporară din 4 martie 2022 și pentru activitățile legate de controlul și facilitarea trecerii frontierei la frontierele externe relevante ale UE. A fost semnat și Contractul de finanțare aferent proiectului Îmbunătățirea condițiilor de cazare pentru refugiații din Ucraina, finanțat din Mecanismul Financiar Norvegian – Fond Bilateral (100% GRANT), în valoare de 2.457.100 lei, beneficiar fiind Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Precizăm că în perioada 24.02.2022 – 08.11.2022, au fost înregistrate 4.390 de cereri de azil formulate de cetățeni ucraineni și au fost emise 83.428 de permise de ședere.

Totodată, menționăm că mecanismul de finanțare a fost stabilit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 336/2022, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2022 sau Hotărârii Guvernului nr. 367/2022 după caz”, precizează MAI.

Instituția menționată a mai spus că sumele alocate Ministerului Afacerilor Interne până la momentul formulării răspunsului solicitat de FONPC, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru sprijinul cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi care nu au solicitat o formă de protecţie potriv,it Legii nr. 122/2006 privind azilul în România sunt de 395.890 mii lei, astfel:

 Hotărârea Guvernului nr. 315/2022: 207.890 mii lei;

 Hotărârea Guvernului nr. 336/2022: 18.000 mii lei;

 Hotărârea Guvernului nr. 494/2022: 45.000 mii lei;

 Hotărârea Guvernului nr. 799/2022: 95.000 mii lei;

 Hotărârea Guvernului nr. 1033/2022: 30.000 mii lei.

Guvernul României, prin Hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a oferit următoarele materiale Ucrainei:

– Prin HCNSU nr. 8/2022 – diferite tipuri de medicamente (11.900 buc. analgezice, 12.000 buc. antiinflamatoare, 10.000 buc. antibiotice) și 7.340 de litri de dezinfectant;

– Prin HCNSU nr. 10/2022 – 44.005 kg/litri alimente, 4000 de bucăți de bunuri de cazarmament și 1.000 de tone de combustibil;

– Prin HCNSU nr. 11/2022 – 11 ambulanțe tip A și B;

– Prin HCNSU nr. 14/2022 – 311.436 litri/tone de combustibil;

– Prin HCNSU nr. 17/2022 – 180 kg produse medicale – imunoglobulină umană;

– Prin HCNSU nr. 21/2022 – combinezoane de protecție pentru zone contaminate, de unică folosință, din Tyvek – 600 buc., cipici Tyvek pentru zone contaminate – 600 de perechi, combinezon de radioprotecție reutilizabil Brown – 130 de bucăți, mănuși de protecție pentru zone contaminate din Latex – 4000 de perechi, dozimetre personale cu facilități de alarmare – 200 de bucăți, debitmetre gamma portabile – 50 de bucăți;

– Prin HCNSU nr. 25/2022 – 385.000 de măști chirurgicale, 39.936 de viziere și 8.150 de combinezoane.

Ulterior, în 28 decembrie 2022, Guvernul a adoptat o nouă hotărâre prin care a fost suplimentat bugetul Ministerului Afacerilor Interne cu 56,7 milioane de lei, pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice.
Suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne s-a făcut pentru decontarea, în luna decembrie, a cheltuielilor de hrană şi cazare pentru circa 27.000 de cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice.

„Banii reprezintă un sprijin financiar de 20 lei/persoană găzduită/zi pentru asigurarea hranei şi 50 lei/persoană găzduită/zi pentru asigurarea cazării. Se respectă, astfel, calendarul plăţilor stabilit prin HG nr. 336/2022. Suma se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului şi reprezintă credite de angajament şi credite bugetare pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art. 1, alin 10, din OUG 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina”^[34], se arată în comunicatul transmis de Guvern la sfârșitul anului trecut. În același comunicat,
Guvernul a menţionat că, pe fondul prelungirii situaţiei conflictuale din Ucraina, a alocat fonduri în valoare totală de 335 de milioane de lei, reprezentând sprijin şi asistenţă umanitară pentru cetăţeni străini sau apatrizi proveniţi din zona de conflict armat din Ucraina. 

Colectare din donații

Totodată, având în vedere art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară, pentru acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din cadrul M.A.I. a colectat din donații, până în prezent, suma de 217 mii de lei.

MAI a mai menționat că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are în prezent în implementare următoarele granturi semnate cu Comisia Europeană:

• ”Grants for an action” Romanian Shelter Capacity (RO-SHELT) (130.595.000 lei)
• ECHO/RESP/EXT/SUB/2022/869439/UARO2 (2.400.570 euro).

Ministerul a precizat că, în conformitate cu art.2 alin.(1) din H.G. nr. 315/2022, costurile aferente cazării pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006, sunt decontate de către inspectoratele județene pentru situații de urgență, în condițiile legii, instituțiilor sau autorităților publice centrale sau locale, operatorilor economici publici sau privați și către asociații sau fundații.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Precizări suplimentare privind fondurile externe alocate pentru susținerea refugiaților din Ucraina care au ajuns în România, precum și proveniența acestora, a făcut Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) în răspunsul transmis la solicitarea FONPC.

Reprezentanții MIPE au menționat că în 18.03.2022 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 367/2001 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 268/2022. Actul normativ emis la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru aplicarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene de punere în aplicare (UE) 2022/382 din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE, prevede condițiile concrete de asigurare a protecției temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român și stabilește categoriile de persoane care pot beneficia de acest statut.

Instituția/instituțiile abilitate care are/au competența stabilirii și acordării măsurilor de protecție temporară sau orice altă formă de protecție adecvată categoriilor de persoane prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 367/2002 va/vor avea și competența legală de a presta activități specific pentru asigurarea nevoilor de bază și sprijinul imediat persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară sau orice altă formă de protecție  adecvată, respective a utilităților de primă necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 15/2022, cu modificările și completările ulterioare.

În sensul celor mai sus menționate, instituția/instituțiile abilitată/e care are/au competența stabilirii și acordării măsurilor de protecție temporară sau alte forme de protecție adecvate categoriilor de persoane prevăzute la art. 1 din HG nr.367/18 martie 2022 va/vor accesa sprijinul financiar pentru decontarea parțială din POCU, pe baza costului unitar stabilit prin Regulamentul (UE) 2022/613 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 aprilie 2022 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește majorarea prefinanțării din resursele REACT-EU și stabilirea unui cost unitar, în conformitate cu regulile de eligibilitate și normele europene și naționale aplicabile Programului Operațional și conform sumelor aprobate de Comisia Europeană pentru aceste tipuri de măsuri.

Astfel, resursele financiare identificate din economiile generate la nivelul proiectelor finalizate și/sau care se află în derulare la nivelul PO Capital Uman, în cuantum aproximativ de 100 milioane euro, vor fi reutilizate pentru finanțarea măsurilor de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, conform regulilor de eligibilitate communicate de Comisia Europeană și în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare.

Ca urmare a identificării acestor economii, a fost modificat PO Capital Uman (POCU), prin crearea unei noi axe prioritare (AP 9) cu o valoare de 100 milioane euro.

Valoarea cheltuielilor care pot fi decontate pe bază de cost unitar, alocată în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este de 585.255 mii lei, echivalent a 118.427 mii euro la cursul InforEuro din luna iulie 2022, din care contribuția Uniunii Europene este de 494.190 mii lei, echivalent a 100.000 mii euro corespunzând unui procent de 84,44%, iar contribuția națională este de 91.066 mii lei, echivalent a 18.427 mii euro, corespunzând unui procent de 15.56%. MIPE precizează că sumele afectate pentru această destinație reprezintă economii identificate în execuția bugetară a POCU și nu alocare suplimentară din partea Uniunii Europene.

În ceea ce privește lansarea apelului de proiecte și implementarea AP 9 POCU, aceste demersuri vor fi efectuate urmând procedurile și mecanismele aplicabile proiectelor cu finanțare europeană, în ritmul și condițiile în care potențialii beneficiari ai acestor acțiuni vor pregăti proiecte mature și vor asigura respectarea eligibilității cheltuielilor.

De asemenea, în contextul crizei umanitare a refugiaților din Ucraina, s-au identificat posibilități de acordare de granturi prin Mecanismele financiare SEE și Norvegia, astfel:

ü  500.000 euro pentru ”Îmbunătățirea condițiilor de cazare pentru refugiații din Ucraina” – containere cazare, încălzitoare, stivuitoare:

·       S-a semnat contractul de finanțare în data de 09.08.2022 între IGSU și MAI – în baza aprobării PNC/donator din 22.03.2022;

·       PNC a efectuat plata prefinanțării (500.000 euro) în 12 septembrie 2022; OP a transferat către IGSU suma de 500.000 euro în 13 octombrie 2022.

330.000 euro prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, ce vor sprijini activitatea a două ONG-uri – Federația Filantropia și Asociația ASSOC care vor furniza hrană, cazare, consigliere, servicii medicale pentru refugiați și intervenții pentru prevenirea traficului de ființe umane în contextul crizei refugiaților:

·       Asociația ASSOC – contractul de finanțare a fost semnat în data de 20.05.2022, FRDS a transferat avansul către ASSOC în data de 15.06.2022 (suma transferată este în valoare de 96.073,78 euro)

·       Federația Filantropia – contractul de finanțare a fost semnat în data de 18.08.2022, FRDS a transferat avansul către Filantropia în data de 09.09.2022 (suma transferată este în valoare de 103.385,41 euro)

ü  100.000 euro din disponibilul fondului bilateral alocat prin Programul Cercetare, pentru a oferi sprijin umanitar prin 2 universități partenere din program (Universitatea Dunărea de Jos din Galați și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava), respective acoperirea de costuri zilnice cu hrana și cazarea (utilități, servicii de curățenie, pază, etc.). Contractele de finanțare cu cele 2 universități au fost semnate în data de 14.04.2022. Operatorul de program a transferat avansurile, conform contractelor de finanțare, în data de 02.05.2022. Ambele contracte au avut ca termen de finalizare data de 30.11.2022.

Până în prezent, UEFISCDI a acordat 90% avans, urmând ca restul de 10% să fie plătit după aprobarea rapoartelor înaintate de cele 2 universități.

ü  2 mil. euro pentru programul Active Citizenship (FDSC) prin creșterea alocării la 3 apeluri deschise (tip revolving). În data de 15.11.2022 au intrat în faza de evaluare tehnică și administrative 26 de proiecte:

·       2 proiecte în cadrul apelului 1.1. – Participare civică privind criza din Ucraina

·       6 proiecte în cadrul apelului 4.1. – Conștientizare privind drepturile omului și tratament egal pentru persoanele refugiate din Ucraina

·       18 proiecte în cadrul apelului 6.1. – Sprijin pentru persoanele refugiate din Ucraina.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse

Ca urmare a solicitării făcute de FONPC, Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES) a precizat că aparatul central nu a beneficiat de finanțări europene, neexistând nici cheltuieli pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina prin servicii sau beneficii gestionate de MFTES.

”Cu toate acestea, în baza cererilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), imobile din patrimoniul anumitor case de cultură ale studenților – subordonate MFTES (precum Complexul Cultural Sportiv Studențesc Tei și Casa de Cultură a Studenților din Craiova) au fost utilizate pentru găzduirea refugiaților ucraineni, costurile rezultate fiind asigurate din bugetul IGSU”, a explicat MFTES.

Reprezentanții ministerului au mai precizat că nu dețin informații directe în ceea ce privește finanțarea externă a instituțiilor aflate în subordine, însă solicitarea FONPC a fost înaintată către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, care a transmis:

”În vederea formulării unui răspuns ne-am adresat Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din județe / sectoare ale Municipiului București, cu rugămintea de a ne comunica sumele cheltuite de aceste instituții pentru susținerea copiilor refugiați din Ucraina.

Potrivit informațiilor centralizate la nivel național, în baza datelor primite de la instituțiile mai sus menționate, până în prezent DGASPC-urile au cheltuit 6415.36 mii lei pentru sprijinirea copiilor ucraineni.

Referitor la întrebările 2-5 precizăm faptul că instituția noastră nu a primit până în prezent fonduri externe nerambursabile care să fie utilizate în scopul sprijinirii refugiaților din Ucraina”.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a precizat că nu are atribuții directe în administrarea măsurilor de protecție temporară pentru refugiații ucraineni care nu solicită o formă de protecție în România, coordonarea acestor măsuri fiind în atribuția Ministerului Afacerilor Interne, prin instituțiile subordonate: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). T

În acest context, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a explicat că beneficiile de asistență socială se acordă doar persoanelor care au protecție internațională, respectiv statut de refugiat sau protecție subsidiară, iar aceste drepturi sunt condiționate pentru cetățenii străini sau apatrizi de stabilirea domiciliul ori a reședinței pe teritoriul României, în condițiile legislației române.

”Menționăm că în domeniul beneficiilor de asistență socială nu au fost utilizate fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei din Ucraina. Conform celor menționate mai sus, dreptul la beneficii de asistență socială este garantat în România, fără nici un fel de discriminare, pentru toți cetățenii români, precum și pentru cetățenii altor state sau apatrizi, care au domiciliul sau reședința în România, iar plata drepturilor acordate se suportă din bugetul de stat”, se arată în răspunsul transmis FONPC.

Instituția mai precizează că potrivit prevederilor art. 20 din Legea 122/2006 privind azilul în România, recunoașterea statutului de refugiat sau acordarea protecției subsidiare conferă beneficiarului dreptul de a primi asistență socială în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români. De asemenea, persoanele care au statut de refugiat sau beneficiază de protecție subsidiară au dreptul de a beneficia, la cerere, de un ajutor lunar nerambursabil, pentru o perioadă de maxim 12 luni dacă, din motive obiective, persoana este lipsită de mijloacele de existență necesare. Cuantumul ajutorului lunar nerambursabil este de 568 lei lunar *aproximativ 113 euro) pentru fiecare membru al familiei, inclusiv copii. Fondurile bănești necesare în vederea acordării ajutorului nerambursabil lunar sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și agențiile județene pentru plăți și inspecție socială. Potrivit datelor ANPIS, în anul 2022 au fost înregistrate 516 cereri de ajutor lunar nerambursabil pentru persoanele cu statut de refugiat, pentru care s-a plătit suma de 2.124.097 lei.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Încă din primele zile ale conflictului din Ucraina,  Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), instituție aflată în coordonarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, s-a implicat în sprijinirea acelor refugiați care și-au declarat dorința de a rămâne și de a lucra pe teritoriul României.

”Pentru toate măsurile și acțiunile întreprinse, ANOFM  a utilizat resursele umane și resursele financiare proprii.

Cursurile de limba română pentru cetățenii ucraineni, organizate până în prezent, au presupus un efort financiar de 16365 RON, din bugetul ANOFM.

De asemenea, instituția noastră nu a primit fonduri externe nerambursabile, prin urmare nici alți parteneri ai ANOFM nu accesat astfel de fonduri. ”

Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă din județele care au puncte comune de trecere a frontierei cu Ucraina au trimis în mod regulat reprezentanți la punctele de trecere a frontierei și la centrele de refugiați, pentru a informa și consilia cetățenii ucraineni.

De asemenea, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă măsuri pe piața muncii cetățenilor ucraineni, în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români; asigură servicii gratuite cetățenilor ucraineni înregistrați la ANOFM, respectiv: informare și consiliere profesională, mediere pe locuri de muncă, formare profesională, evaluare și recunoașterea competențelor profesionale obținute în contexte non-formale sau informale, servicii de asistență EURES.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

În răspunsul transmis FONPC, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a precizat că: nu a putut aloca sume pentru sprijinirea refugiaților din Ucraina întrucât nu are alocate sume în buget cu această destinație, nu a primit fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei din Ucraina și nici nu a fost implicat în acordarea de ajutor de urgență, Ministerul Afacerilor Interne fiind singura instituție care gestionează persoanele refugiate din Ucraina cât și ajutorul financiar acordat de statul român.

Concluzii și recomandări

Oricărei crizei provocate de izbucnirea unui război, guvernele, sectorul privat și organizațiile / agențiile umanitare internaționale trebuie să dea un răspuns umanitar rapid și ferm. România, ca țară vecină Ucrainei, a fost și rămâne una dintre primele destinații pentru ucrainenii care fug de conflict. În mod evident, ca răspuns la criza provocată de războiul din țara vecină, România a luat foarte multe măsuri pentru a asigura accesul refugiaților la cazare, alimente, asistență financiară, protecție socială și nevoi de bază. Cu toate acestea, în multe domenii mai sunt lucruri care nu funcționează sau care necesită ajustări ori îmbunătățiri, iar domeniul medical și accesul la serviciile asigurate prin acesta sunt în această situație.

Având în vedere că neajunsurile constatate nu îi vizează doar pe pacienții din Ucraina, ci și sistemul medical, concluziile și recomandările au fost structurate separat.

Principalele probleme cu care se confruntă România pentru a putea a avea o intervenție eficientă în criza din Ucraina:

• Lipsa fondurilor pentru analize sau pentru achiziționarea medicamentelor prescrise – lipsa fondurilor pentru serviciile de sănătate în general.
• Presiune financiară din ce în ce mai mare pe bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având în vedere creșterea populației și suportarea costurilor exclusiv din fonduri interne.
• România a făcut un efort foarte mare financiar fără a avea o bază sau un fond de rezervă care să acopere aceste costuri.
• Lipsa transparenței în ceea ce privește fondurile alocate de către Comisia Europeană României și altor țări implicate în criza din Ucraina;
• Slaba transparență în raportarea alocărilor prin Planul Regional pentru Refugiați și FLASH Appeal, inclusiv alocările făcute pentru parteneri locali și naționali din societatea civilă.
• Fonduri insuficiente alocate de către ONU și EU organizațiilor din societatea civilă care oferă servicii pentru refugiații din Ucraina, în raport cu nevoile.

Recomandări:

• Inițierea discuțiilor la nivelul instituțiilor europene privind decontarea urgentă și a altor tipuri de servicii, în afara cazării și a meselor pentru cetățenii ucraineni care au drept de ședere temporară în România. Integrarea refugiaților presupune asigurarea accesului la toată gama de servicii, inclusiv medicale, iar țările gazdă trebuie să fie sprijinite prin mecanismele ONU și EU. 
• Solicitarea de sprijin european și internațional (prin prin Planul Regional pentru Refugiați și FLASH Appeal)  pentru susținerea pacienților din Ucraina, prin alocarea unei cote parte, care să se ducă către sistemele medicale din țările care oferă sprijin.

• Măsuri pentru asigurarea de fonduri nerambursabile pentru susținerea costurilor diverselor tipuri de servicii medicale acordate refugiaților.

• Alocarea de fonduri de către Instituțiile Europene și ONU care să poată fi accesate de organizațiile neguvernamentale care oferă asistență umanitară.
• Legislația națională să fie recunoscută la nivel european pentru a permite  sistemului sanitar  românesc decontarea serviciilor acordate cetățenilor ucraineni.
• Transparență în raportarea alocărilor și privind impactul fondurilor alocate prin Planul Regional pentru Refugiați și FLASH Appeal, inclusiv alocările făcute pentru parteneri locali și naționali din societatea civilă.
• Integrarea sistemelor de coordonare naționale și a celor facilitate de ONU pentru asistență internațională, cu fonduri dedicate organizațiilor din societatea civilă care oferă servicii medicale suplimentare (ex. Country Pooled Funds);
• Facilitarea de discuții și reflecții cu organizații și actori relevanți din celelalte state membre care sunt implicate în programele oferite refugiaților, pentru a armoniza și a instituționaliza practicile de succes.
• Activități urgente de advocacy și eforturi pentru promovarea și asigurarea accesului echitabil la asistență medicală pentru cetățenii ucraineni care s-au stabilit în România.
• Măsuri de integrare temporară sau pe termen mediu şi lung în vederea asigurării unui trai independent în România pentru refugiații ucraineni.
• Legislație flexibilă, coerentă și în concordanță cu nevoile cetățenilor ucraineni.

Principalele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar din România:

• Bariera lingvistică – imposibilitatea de a se înțelege cu pacienții din Ucraina în lipsa unui translator;
• Accesul slab al refugiaților la servicii de sănătate cauzate de teama medicilor de a nu fi acuzați de malpraxis în cazul unei recomandări eronate cauzată de bariera lingvistică;
• Dificultăți în procesul de înscriere la medicul de familie;
• Diferențele dintre sistemele de sănătate dintre cele două țări;
• Vaccinarea în general, vaccinarea copiilor în special pentru a evita epidemii sau pandemii care ar pune în pericol viața copiilor;
• Sufocarea sistemului românesc de sănătate în cazul în care numărul pacienților ar fi tot mai mare într-un context pandemic și ulterior de alertă epidemică și în condițiile în care resursa umană este aceeași;
• Imposibilitatea medicilor de familie de a primi pacienții din Ucraina din cauza temerilor legate de decontarea cheltuielilor medicale;
• Imposibilitatea refugiaților ucraineni de a primi rețete gratuite din cauza temerilor pe care le au medicilor de familie referitoare la decontarea rețetelor sau biletelor de trimitere pentru pacienții ucraineni;
• Presiune crescută pe Unitățile de Primiri Urgențe (UPU) și solicitări în creștere la sistemul de urgență 112.

Recomandări:

• Alocarea de resurse pentru rezolvarea problemelor de traducere. Având în vedere că deja vorbim de sprijin pe termen mediu și lung, recomandăm ca la nivelul fiecărei comunități locale să existe o echipă mobilă de traducători la care spitalele/medicii să apeleze în caz de nevoie, să fie mobilizate fonduri pentru asigurarea măcar a unui translator pentru serviciile de urgență.
• De asemenea, este necesar ca în modulele de educație a copiilor, dar și a adulților, să fie incluse informații de bază legate de conversația cu medicii și să se ia în calcul posibilitatea editării unor dicționare care să faciliteze astfel de discuții.

• Îmbunătățirea legislației pentru a fi mai clară și mai atractivă pentru medicii de familie și în acord cu realitatea din teren, respectiv să se țină cont de faptul că durata unei consultații care necesită și traducere se dublează.
• Alocarea de fonduri pentru a asigura traducerea documentelor medicale / consultațiilor.

• Identificarea și remedierea problemelor care împiedică medicii de familie să genereze codul unic în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) pentru a putea prelua pacienți din Ucraina.
• Transparență privind clinicile în care refugiații pot merge pentru a beneficia de consultații și servicii medicale. Considerăm necesară întocmirea listei complete a serviciilor medicale gratuite sau contra cost pentru ucrainenii refugiați. Lista trebuie să cuprindă date privind tipul de servicii, clinicile disponibile, locațiile, medici disponibili etc.
• Găsirea unei soluții alternative pentru vaccinarea bebelușilor, dacă aceștia nu pot fi înscriși la un medic de familie. În acest sens, autoritățile trebuie să asigurare unui număr suficient de doze de vaccinuri.
• Compensarea faptică a rețetelor și analizelor medicale, nu doar teoretică, prin asigurarea accesului la medic de familie ori prin stabilirea unei proceduri care să garanteze medicilor de familie, care nu reușesc să introducă pacienții ucraineni în platforma CNAS, compensarea rețetelor și a serviciilor medicale prescrise acestora.

Update 7 Decembrie 2023

Servicii medicale oferite refugiaților ucraineni

Datele ultimului raport privind Răspunsul României la criza refugiaților ucraineni (iunie 2023) arată că Ministerul Sănătății cheltuise pe servicii medicale pentru refugiații ucraineni peste 8 milioane de euro. Conform ultimelor date oficiale privind refugiații ucraineni beneficiari de servicii medicale (Răspunsul României la criza refugiaților ucraineni – iunie 2023 [1]):

• 31.024 de refugiați ucraineni au primit ajutor medical de urgență
• 394 de refugiați ucraineni cu probleme de sănătate mintală care au beneficiat de consultații medicale
• 507 refugiați au beneficiat de servicii de sănătate mintală (cu focus pe depresie)
• 195 de persoane au primit suport psiho-emoțional

Conform datelor UNHCR, până în octombrie 2023 în cadrul Planul regional de răspuns pentru refugiații din Ucraina, au fost oferite de către organizațiile partenere (https://data2.unhcr.org/en/dataviz/288?sv=54&geo=10782 ):

• 7.582 de consultații de sănătate mintală au fost oferite un număr de 7.288 de refugiați ucraineni
• 6.573 de consultații medicale oferite unui număr de 6.405 refugiați ucraineni
• Servicii de informare pentru accesarea serviciilor de sănătate pentru peste 30.000 de refugiați ucraineni

Provocări

• Bariera lingvistică este cea mai importantă provocare în accesul la servicii medicale primare și specializate a refugiaților ucraineni. Aceasta duce atât la existența unei reticențe în rândul medicilor în a oferi servicii medicale pentru a nu fi acuzați de malpraxis, dar și în cel al refugiaților care preferă să nu apeleze la aceste servicii deoarece nu înțeleg ce li se recomandă. Deși s-a promis realizarea unui serviciu de traducere telefonică/ online care să poată fi accesat de către medici (WHO Health Coordination Meeting, Meeting Minutes – 27th September 2023[2]), acesta nu există încă.
• Accesul redus la servicii publice de sănătate (cu excepția celor de urgență) din cauza numărului redus de refugiați ucraineni înscriși la medici de familie sau a dificultăților de a apela la servicii specializate în condițiile în care bariera de limbă este o provocare foarte mare.
• Vaccinarea completă scăzută a copiilor din cauza lipsei înregistrărilor medicale din Ucraina care să indice că nu se dublează vaccinurile și că este aplicată schema de vaccinare corectă (Răspunsul României la criza refugiaților ucraineni – iunie 2023[3]).
• Acces scăzut la servicii de sănătate sexuală și reproductivă în condițiile barierei de limbă, a lipsei informațiilor, a insuficienței acestor servicii (de planificare familială, dar și a unor analize specializate pentru obstetrică și ginecologie), a discriminării la care sunt supuse și chiar a lipsei resurselor financiare. De multe ori, refugiatele ucrainence preferă să se ducă pentru astfel de servicii în Ucraina, chiar cu pericolul de a avea viața amenințată (Centrul pentru Drepturi Reproductive, 2023[4]).
• Diferențele în ce privește calitatea asistenței medicale maternale la naștere (frecvența mare a operațiilor cezariene și a altor intervenții medicale de accelerare a nașterii, separarea nou-născutului de mama imediat după naștere în multe cazuri, lipsa serviciilor de îngrijire antenatală și maternă coordonate de moașă) fac ca multe dintre refugiatele ucrainence să fie reticente în a utiliza aceste servicii în spitalele publice (Centrul pentru Drepturi Reproductive, 2023[5]).
• Access limitat la servicii de sănătate mintală, mai ales pentru copii și adolescenți, din cauza lipsei psihologilor vorbitori de limba ucraineană deoarece diplomele acestor nu sunt recunoscute și nu pot obține avizul de liberă practică de la Colegiul psihologilor[6]. În același timp, nici psihiatri vorbitori de limbă rusă sau ucraineni nu sunt decât într-un număr foarte limitat.
• Access limitat la dispozitive medicale și la medicamente din cauza neînscrierii la medicii de familie, dificultăților de comunicare cu medicii de familie sau specialiști, lipsei informațiilor privind posibilitățile de a achiziționa astfel de produse, lipsei resurselor financiare necesare[7].

Cadrul de politică publică

Deși cadrul de politică publică din România prevede recunoașterea studiilor realizate de către cetățenii ucraineni, acest lucru este dificil de realizat în cazul medicilor. Ordonanța de urgență nr. 20/2022 privind încadrarea în muncă a cetățenilor ucraineni stipulează prevederile nu se aplică profesiilor reglementate  de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă. Pentru aceste profesii sunt necesare documente care să ateste calificarea profesională. Având în vedere diferențele de program de studiu ale medicilor din Ucraina și cunoașterea limitată a limbii române (conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cunoașterea limbii române este o condiție a practicării profesiei de medic în România) este practic imposibil să fie acordat dreptul de liberă practică pentru medicii ucraineni.

---

Raport realizat de Elvira Gheorghiță

Supervizare FONPC: Daniela Maria Boșca, Rodica Corina Andrei și Valentina Mîrza

---

[1]https://civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu/where/europe/ukraine_fr

[2] Consiliul European

[3] https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-response-ukraine-invasion/eu-solidarity-ukraine/

[4] https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-response-ukraine-invasion/eu-solidarity-ukraine/

[5] https://civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu/what/civil-protection/resceu_ro

[6] https://data.unhcr.org/en/situations/ukraine/location/10782

[7] Poliția de Frontieră, 6 ianuarie 2023

[8] Guvernul României, Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 , 13 Ianuarie 2023

[9] Guvernul României, Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 , 13 Ianuarie 2023

[10] UN OCHA Financial Tracking System – Regional Refugee Response Plan (https://fts.unocha.org/appeals/1103/summary )

[11] Comunicat Guvernul României,  13 Ianuarie 2023

[12] https://fonpc.ro/documente/Raport_FONPC_Romana.pdf

[13] UN OCHA Financial Tracking System – Ukraine HRP (https://fts.unocha.org/countries/234/summary/2022)

[14] Guvernul României, Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022 , 13 Ianuarie 2023

[15] Guvernul României, Ucraina – Împreună ajutăm mai mult

[16] Ukraine: 2022 Flash Appeal Funding Snapshot – 16 January 2023 

(https://reliefweb.int/report/ukraine/ukraine-2022-flash-appeal-funding-snapshot-16-january-2023 )

[17]https://reliefweb.int/report/romania/regional-refugee-response-plan-ukraine-situation-inter-agency-operational-update-romania-july-2022   https://reporting.unhcr.org/romania-funding-2022

[18] Comunicat Casa Națională de Asigurări de Sănătate

[19] Guvernul României, Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022, 13 ianuarie 2023, pagina 25

[20] Guvernul României, Raportul privind eforturile și realizările României în domeniul asistenței umanitare a refugiaților, al drepturilor copilului și al altor categorii vulnerabile pe anul 2022, 13 ianuarie 2023, pagina 25

[21] Raportul Guvernului – Răspunsul României la criza umanitară a refugiaților 2022

[22] https://internews.org/wp-content/uploads/2022/09/Raport_Punti-si-bariere_romana.pdf

[23] https://voiceamplified.org/wp-content/uploads/2022/09/FINAL-RO_ROMANIA_ASSESSMENT_REPORT.pdf

[24]  SERA, FONPC, FONSS, PLAN, CARE , Rapid  Gender Analysis Brief – Ukrainian Refugees in Romania, May 2022

[25] OIM, Romania evolution of needs report, 25 martie – 10 octombrie 2022

[26] Centrul pentru Jurnalism Independent și Internews, Raportul Punți & bariere

[27] Refugee healthcare needs and barriers to accessing healthcare services in New Zealand: a qualitative phenomenological approach

[28] Ordinul nr. 1068/627/2021 din 29 iunie 2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022

[29] Guvernul României – Facilități pentru refugiații din Ucraina

[30] Declarația ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, 25 martie 2022

[31] Interviu PressOne cu medicul Raluca Zoitanu

[32] https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-migration-policy/refugee-inflow-from-ukraine/

[33]Parlamentul European,  Propuneri simplificare FAST-CARE, 15 septembrie 2022

[34] Guvern: 56,7 milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea refugiaţilor proveniţi din Ucraina

Din update:

[1] Romania’s Response to the Ukrainian Refugee Crisis Monthly Snapshot – June 2023, https://protectieucraina.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/07/Refugee-Response-Snapshot-June-2023.pdf

[2] WHO Health Coordination Meeting, Meeting Minutes – 27th September 2023. https://data2.unhcr.org/en/documents/details/103922

[3] Romania’s Response to the Ukrainian Refugee Crisis Monthly Snapshot – June 2023, https://protectieucraina.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/07/Refugee-Response-Snapshot-June-2023.pdf

[4] Centrul pentru Drepturi Reproductive. (2023). Servicii de asistență în criză Eșecuri în garantarea sănătății și a drepturilor sexuale și reproductive pentru refugiatele ucrainene din Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Disponibil la: CRR_UkraineReport_Romanian_SCREEN_V8_CHECKED.pdf (reproductiverights.org)

[5] Centrul pentru Drepturi Reproductive. (2023). Servicii de asistență în criză Eșecuri în garantarea sănătății și a drepturilor sexuale și reproductive pentru refugiatele ucrainene din Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Disponibil la: CRR_UkraineReport_Romanian_SCREEN_V8_CHECKED.pdf (reproductiverights.org)

[6] https://sinopsis.info.ro/2023/11/22/vulnerabili-razboiul-afecteaza-sanatatea-mintala-a-tinerilor-refugiati-ucraineni/

[7] Deliu, Alexandra și Trifan, Elena. (2023). Raport asupra nevoilor și dificultăților întâmpinate de refugiații ucraineni

din București. Cartografierea percepțiilor și evaluărilor. Asociația The Social Incubator. Disponibil la: https://asociatiasocialincubator.org/wp-content/uploads/2023/10/Raport-Impreuna-pentru-Ucraina.pdf