„Spune-mi tot ce s-a întâmplat de la început până la sfârșit”

În perioada 2-5 mai 2023, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil a organizat la București cursul „Investigarea cauzelor de abuz sexual cu victime minore, inclusiv cazurile minorilor care au o ședere temporară în România – O nouă abordare”, adresat polițiștilor din București.

Având în vedere conflictul din Ucraina și afluxul de mame și copii strămutați care s-au stabilit în țara noastră, FONPC consideră că este imperios necesar ca formarea profesioniștilor care investighează cazuri de abuzuri asupra minorilor să aibă în vedere protocoale clare de audiere, centrate pe respectarea drepturilor copilului și evitarea re-traumatizării acestora. 

În momentele de criză și conflict, copiii devin cei mai vulnerabili la violență, trafic, dispariții, exploatare sexuală sau prin muncă. Locuind departe de zonele lor sigure de confort, cu acces uneori limitat la educație sau servicii de sănătate, trecând prin insecuritate economică și locativă, luptându-se cu barierele lingvistice și culturale, copiii sunt privați de sentimentul de securitate de care au atât de mare nevoie și devin cu atât mai vulnerabili la abuzuri. Toți copiii care pleacă din Ucraina și ajung în UE ar trebui să aibă acces neîngrădit la drepturile lor, fără discriminare.

În situații de criză majoră, poate fi deosebit de dificil pentru îngrijitori să reclame abuzurile povestite de către copii, într-o țară a cărei legislații nu o cunosc. Ba mai mult, într-un moment în care viața le-a fost dată peste cap și nimic nu mai este sigur, scad șansele ca un copil să povestească adultului că a fost victima unui abuz.

Profesioniștii români care au audiat minori ucraineni, victime ale abuzurilor, au avut de înfruntat mari bariere culturale și lingvistice. Cu atât mai mult, este necesar ca protocoalele pentru audierea victimelor minore să fie cunoscute și de către traducătorii autorizați și pe cât posibil să nu fie alterate, pentru a asigura respectarea drepturilor copilului, a reduce stresul și disconfortul unui astfel de moment și a se asigura că audierea dezvăluie toate detaliile necesare identificării corecte a situației și pedepsirii abuzatorilor.

Formatorii Alexandra Tomescu procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București, specializată în investigarea infracțiunilor sexuale și Marian Trușcă, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, specializat de asemenea în investigarea infracțiunilor sexuale, au susținut un curs intensiv care a îmbinat momente de teorie cu momente de observație ale unor audieri din spețe reale, plus momente practice de exersat noțiunile din cadrul protocolului NICHD.

Protocolul de interviu National Institute of Child Health and Human Development (NICHD) este validat, la nivel internațional de comunitatea științifică, din punct de vedere al rezultatelor obținute în urma aplicării lui (acuratețea informațiilor obținute prin mărturia copiilor victime, protecția copiilor în ceea ce privește riscul re-traumatizării pe durata audierii, gradul important de depistare a mărturiilor false din partea copilului).

Protocolul NICHD a fost folosit și adaptat în mai multe instanțe și este sprijinit de cercetări pe teren bazate pe peste 40 000 de interviuri, realizate în Statele Unite, Marea Britanie, Israel și Canada.

Scopul utilizării protocolului NICHD este de a reduce sugestibilitatea profesioniștilor care participă la procedura juridică de audiere a unui minor victimă, de a permite acestora să-și adapteze întrebările în funcție de nivelul de dezvoltare al copilului,  ajutând în același timp copiii să ofere o declarație cât mai detaliată și cât mai exactă.

Pe parcursul formării, cei 14 participanți au observat cu suport video tehnica interviului și au practicat jocuri de rol. Pe rând, au fost puși atât în situația intervievatorului, cât și în cea a victimei minore, observând mult mai analitic impedimentele unei audieri clasice.

Au înțeles astfel rolul invitațiilor generale – „spune-mi tot ce s-a întâmplat de la început până la sfârșit”- comparativ cu cele sugestive, care pot pune presiune pe copil pentru a obține răspunsurile dorite de intervievator.

Au fost discutate tipologiile de răspuns ale copiilor în momentul audierii și cum pot fi ele codificate în notițele intervievatorului: informativ, aducând informații noi; receptive/reactive, copilul răspunde la întrebări chiar dacă nu aduce informații noi; nesubstanțiale, copilul răspunde la întrebări, dar nu oferă informații despre evenimentul suspectat. Au fost parcurse exprimările non-verbale ale stresului și emoțiilor.

Participanții la formare au studiat și exersat dinamica socio-emoțională a interviului, înțelegând importanța unei abordări personale, ne-sugestive, pentru a contracara reticența copilului audiat. Astfel, pentru un interviu cât mai puțin stresant pentru copil, este important ca acesta să fie întâmpinat cu căldură și prin manifestarea interesului față de persoana sa, așa cum sunt deosebit de importante transparența și sprijinul prin mici gesturi care să-l ajute să se simtă confortabil – oferirea de pauze sau apă, explicarea cadrului, camerelor video, poziționarea toaletei etc.  

Relația cu copilul începe, se construiește și trebuie menținută pe tot parcursul audierii, ceea ce înseamnă că intervievatorii trebuie să-și exerseze atenția și concentrarea atât asupra conținutului relatărilor cât și asupra evoluției relației și stării emoționale a minorilor, având și rolul de a le reflecta și valida emoțiile.

Întregul proces are copilul în centru și relația cu acesta, astfel încât intervievatorii își pot exprima mulțumirea și aprecierea pentru încrederea de a le dezvălui incidente dureroase, așa cum în același timp îi pot valida alegerea de a nu dezvălui: „Este dreptul tău și îți voi respecta alegerea”.

Cu ajutorul facilitatorilor, participanții au înțeles efectul negativ al remarcilor din timpul audierilor care corectează, critică, întrerup sau ignoră răspunsurile copilului.

• Ghidul metodologic privind audierea minorilor, bazat pe protocolul NICHD, poate fi consultat și pe site-ul FONPC și se adresează tuturor profesioniștilor – judecători, procurori, polițiști, asistenți sociali, psihologi- care intervin în această procedură, fie în faza de anchetă penală, fie în instanță. 

• În perioada 3-5 iulie și 17-19 iulie iulie, FONPC va organiza la București alte două workshopuri cu tema „Roluri și practici de intervenție ale echipei multidisciplinare pentru combaterea abuzului împotriva copilului”.

Cursul de formare pentru profesioniștii care lucrează cu victime minore ale abuzului sexual este parte a proiectului „Help to Help Ukraine”, proiect finanțat de Care – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale și este coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România, cu sprijinul Care France și FONPC (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil).