Acest raport a fost realizat în cadrul proiectului”Help to help Ukraine” implementat de FONPC – realizat cu sprijinul CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale, prin programul coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul FONPC (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil). Analiza de nevoi a fost elaborată și cu sprijinul Ambasadei Franței în România și a Thales Group.
CUPRINS:
- Introducere
- Considerații metodologice
- Perspectiva persoanelor strămutate în România din Ucraina
- Perspectiva copiilor și adolescenților persoanelor strămutate în România din Ucraina
- Concluzii preliminare
- Anexe – Chestionare
- CHESTIONAR PRIVIND NEVOILE PERSOANELOR STRĂMUTATE DIN UCRAINA (COPII&ADOLESCENȚI)
- CHESTIONAR PRIVIND NEVOILE PERSOANELOR STRĂMUTATE DIN UCRAINA (ADULȚI)
1. Introducere
Războiul din Ucraina a generat un val fără precedent de refugiații pentru Uniunea Europeană, și mai ales pentru țările din jur – Polonia, România, Moldova, Slovacia, Ungaria. Fiind una dintre cele mai mari crize actuale pentru Europa, răspunsul oferit de instituțiile publice, dar mai ales de organizațiile neguvernamentale și cetățeni a fost unul de o amploare extrem de mare.
Pentru cei mai mulți dintre cei care au fost obligați să treacă granița pentru a se adăposti din calea războiului, plecarea s-a realizat în mare grabă, cu foarte puține lucruri asupra lor, fără a știi unde vor putea locui, fapt ce a determinat o nevoie imensă pentru asistență umanitară. Capacitatea instituțiilor publice de răspuns la această criză a refugiaților a fost bună, dar nu suficientă dat fiind numărul mare ale celor care au trecut granițele. Mobilizarea societății civile, cetățeni și organizații neguvernamentale, a fost extrem de importantă pentru a oferi un răspuns adecvat și rapid la problemele refugiaților.
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC a realizat folosind două chestionare auto-administrate cu seturi de întrebări închise și întrebări deschise, un raport de analiză cu privire la nevoile refugiaților din Ucraina care s-au stabilit temporar sau permanent în România.
Conflictul armat internațional din Ucraina, care a izbucnit la 24 februarie 2022, a declanșat una dintre crizele umanitare și de strămutare cu cea mai rapidă creștere înregistrată vreodată și a determinat milioane de persoane să își părăsească locuințele și să caute adăpost atât în interiorul granițelor, cât și în străinătate în căutarea siguranței.
La data de 27 decembrie 2022, un total de 106.542 de refugiați din Ucraina sunt prezenți în țară și 101.641 de refugiați înregistrați pentru protecție temporară în România, conform datelor Guvernului României. Femeile și copiii reprezintă 80% din populația de refugiați.[1]
Pe sensul de intrare în România, au fost 98.754 de persoane, dintre care 9.806 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 01.06.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.394.837 cetăţeni ucraineni[2].
2. Considerații metodologice
Metodologia actuală prezintă instrumentele de cercetare, tehnicile folosite pentru colectarea datelor și detalii despre abordarea cantitativă și calitativă în cadrul analizei de nevoi. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra nevoilor persoanelor strămutate din Ucraina în România în urma declanșării conflictului armat, studiul are în vedere două perspective: cea a adulților și cea a copiilor, care la rândul lor sunt analizate cantitativ, după aplicarea unui chestionar, dar și calitativ, prin câteva întrebări deschise adresate respondenților.
Scopul cercetării este prezentarea nevoilor refugiaților ucraineni în România, adulți și copii, în vederea oferirii un punct de vedere mediului neguvernamental și autorităților pentru găsirea unor soluții și politici publice cât mai potrivite de integrare a acestora.
Obiectivele specifice ale cercetării sunt:
1. Stabilirea unor profiluri ale refugiaților în ceea ce privește aspectele demografice și nevoile pe care aceștia le au, inclusiv care sunt intențiile și dorințele lor cu privire la viitorul lor.
2. Prezentarea nevoilor principale cu privire la accesul la sănătate, educație, piața muncii, cât și alte tipuri de servicii.
3. Identificarea altor nevoi legate de integrare în comunitățile urbane și rurale unde locuiesc, dar și a problemelor pe care le întâmpină pentru ca această integrare să fie facilă.
Colectarea datelor a avut loc în lunile mai și iunie 2023 și a fost utilizată o metodologie de intervievare web asistată de computer (o metodă rapidă de colectare a datelor pe baza unui chestionar standardizat via internet) și în total, au fost colectate date de la 1839 respondenți, dintre care 1285 adulți și 554 copii și adolescenți. Colectarea datelor a fost realizată și cu sprijinul Societății Naționale de Cruce Roșie din România.
Scopul acestui sondaj a fost de a colecta răspunsuri de la cetățenii ucraineni, refugiați care locuiesc în România, pentru a le evalua nevoile pentru următoarea perioadă. Sondajul a fost format din două chestionare cu întrebări închise și câteva deschise. O parte dintre întrebari a permis respondenților să-și evalueze nevoile față de cele mai frecvente acțiuni din viața lor – acces la servicii medicale, educație, cazare/transport, piața muncii etc. Sondajul a folosit o scară Likert de cinci puncte pentru măsurare a nevoilor după cum urmează: 1 – deloc important; 2 – puțin important; 3 – moderat important; 4 – important; 5 – foarte important. Rezultatele sondajului au ajutat la identificarea de noi nevoi și priorități la peste 1 an de la declanșarea războiului și vor facilita formularea de recomandări pentru activități îmbunătățite, care să poată răspunde în mod eficient acestor nevoi.
[1] Date UNCHR- https://www.unhcr.org/ro/15355-unhcr-overview-2022.html
[2] Date oficiale Poliția de Frontieră – https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-traficul-la-frontiera-in-data-de-1-iunie-2023-33606.html
3. Perspectiva persoanelor strămutate în România din Ucraina
Date demografice
Referitor la genul respondenților, din cei 1285 respondenți aproape toți (94%) sunt de gen feminin și doar 6% de gen masculin, ceea ce susține datele din rapoartele oficiale ale instituțiilor care se ocupă de migrațiune și refugiați, mai precis faptul că cea mai mare parte dintre refugiați sunt femei.
Referitor la vârstele respondenților, 61% au vârste cuprinse între 36 și 60, 34% dintre aceștia au vârste cuprinse între 18 și 35 ani, iar 5% au declarat că au peste 60 ani. O explicație a modului cum sunt împărțite categoriile de vârstă se poate referi la accesul lor mai redus la mijloacele electronice și la competențele de utilizare a unui chestionar auto-administrat online.
În ceea ce privește mediul de rezidență, 94% dintre respondenți au spus că locuiesc în mediul urban și 6% în mediul rural. Respondenții s-au stabilit temporar sau permanent în București, județele Constanța, Brașov, Suceava, Prahova, Timiș, Iași, Sibiu, Alba, Cluj, Vâlcea.
Cea mai mare parte a refugiaților respondenți se află în România de peste 1 an – 42%, în timp ce 38% sunt în tară de peste 6 luni până într-un an, iar 20% au veni de mai puțin de 6 luni. Numărul de refugiați s-a diminuat după decembrie 2023.
Ultima școală absolvită:
| Fără studii | 8 | 1% |
| Studii de bază (8 clase) | 0 | 0% |
| Studii liceale/profesionale | 292 | 23% |
| Studii universitare | 961 | 75% |
| Nu răspund | 23 | 2% |
Conform datelor oferite de respondenți, 75% au studii universitare, în timp ce 23% au studii liceale și profesionale, iar 2% dintre respondenți au spus că nu răspund, iar 1% au spus că nu au studii. Această situație arată un nivel ridicat de calificare și specializare al persoanelor strămutate pe teritoriul României din Ucraina, mai precis o infuzie de capital uman cu experiență și studii în diferite domenii.
Așa cum arată și datele oficiale, cea mai mare parte dintre persoanele respondente – 89% au spus că au copii. Dintre respondenți, cea mai mare parte au 2-3 copii -46%, în timp ce 40% spun că au un copil și 3% au peste 3 copii.
Un lucru important este faptul că dintre respondenți, 67% au spus că au grijă singuri de copil/copii, ceea ce înseamnă aproape 3 sferturi dintre părinții cu copiii sunt practic în situația unei familii monoparentale și sprijinul de care au nevoie trebuie analizat și din perspectiva aceasta.
Perspective și priorități
Conform răspunsurilor, 49% dintre respondenți doresc să se stabilească pe termen lung în România, în timp ce 38% nu sunt încă hotărâți, iar 13% au răspuns negativ.
Referitor la planurile de viitor, 48% declară că doresc să stea temporar în România și să revină în Ucraina după finalizarea conflictului armat, 39% spun că doresc să se angajeze în România, în timp ce 11% ar vrea să își deschidă o afacere în țară.
În ceea ce privește copiii lor, respondenții au spus că aceștia urmează o formă de învățământ în proporție de 72%.
Referitor la situația în care se află copiii, aproape jumătate dintre respondenți – 49% au spus că urmează cursuri online a școlii din Ucraina, 18% urmează cursuri într-o școală din România cu predare în limba ucraineană, iar 12% urmează cursuri într-o școală din România cu predare în limba română. Există și o mică proporție de respondenți care fac cursuri acasă cu copiii – 5%.
Dintre respondenți, 28% au declarat că își doresc să obțină cetățenie română.
De asemenea, 27% au spus că au nevoie de asistență legală cu privire la obținerea cetățeniei.
Topul priorităților respondenților refugiați este:
- Sprijin financiar pentru cazare și/sau mâncare- 81% dintre respondenți consideră că este o prioritate pentru o integrarea mai bună în comunitatea din România;
- Cunoașterea limbii române – 73% dintre respondenți văd acest aspect o prioritate;
- Cunoașterea limbii engleze – 59%
- Sprijin în integrarea copiilor în unitățile școlare – 45%
- Sprijin în găsirea unui loc de muncă – 44% dintre respondenți consideră o prioritate obținerea de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă. Cum au răspuns și la întrebările anterioare, mulți dintre respondenți doresc să se angajeze.
| Pe o scală de la 1 (deloc important) la 5 (foarte important), cât de mult vă preocupă următoarele probleme pe timpul șederii în România? | q1 | q2 | q3 | q4 | q5 | NȘ/NR/nu este cazul |
| Acces la servicii medicale | 2% | 4% | 12% | 12% | 67% | 3% |
| Acces la educație pentru copiii mei | 12% | 4% | 9% | 11% | 56% | 8% |
| Acces pe piața muncii/ găsirea unui loc de muncă | 9% | 7% | 16% | 17% | 47% | 4% |
| Acces la cursuri de formare profesională pentru mine | 20% | 10% | 18% | 14% | 32% | 6% |
| Asigurarea mijloacelor de trai, cazare sau transport local | 3% | 3% | 11% | 13% | 62% | 9% |
| Integrare în comunitatea locală | 9% | 11% | 19% | 23% | 32% | 6% |
| Înțelegerea contextului legal (legi, drepturi, responsabilități) | 5% | 8% | 17% | 20% | 42% | 7% |
| Problemele privind cunoașterea limbii engleze/limbii române | 5% | 5% | 13% | 14% | 53% | 10% |
| Acces la servicii de sprijin psihologic | 22% | 14% | 20% | 19% | 20% | 5% |
| Acces la servicii judiciare, inclusiv privind deschiderea unei firme în România | 20% | 11% | 18% | 19% | 25% | 7% |
Întrebați care sunt aspectele care îi preocupă cel mai mult, oferind note de 4 și 5, respondenții au pus accent pe:
- Acces la servicii medicale – 79% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 pentru acest aspect
- Asigurarea mijloacelor de trai, cazare sau transport local – 75% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 pentru acest aspect
- Acces la educație pentru copiii mei – 67% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 pentru acest aspect
- Problemele privind cunoașterea limbii engleze/limbii române – 67% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 pentru acest aspect
- Acces pe piața muncii/ găsirea unui loc de muncă -64% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 pentru acest aspect
Servicii de sănătate
| Pe o scală de la 1 (deloc important) la 5 (foarte important), care sunt prioritățile dumneavoastră în legătură cu accesul la servicii medicale? | q1 | q2 | q3 | q4 | q5 | NȘ/NR/nu este cazul |
| Acces la medici de familie | 3% | 3% | 10% | 8% | 71% | 4% |
| Acces la servicii de medicină generală și de specialitate | 3% | 4% | 12% | 10% | 68% | 5% |
| Acces la laboratoare de analize | 4% | 3% | 12% | 12% | 64% | 5% |
| Acces la servicii specializate pentru tratarea bolilor cronice | 10% | 7% | 13% | 12% | 51% | 6% |
| Acces la servicii medicale ginecologice si servicii de tip mama si copilul | 8% | 5% | 13% | 12% | 55% | 7% |
| Acces la terapie de specialitate (ex. kinetoterapie, terapie pentru persoane diagnosticate cu autism, ADHD, anxietate, depresie etc.) | 23% | 8% | 13% | 12% | 36% | 8% |
Accesul la serviciile de sănătate reprezintă o nevoie majoră pentru respondenți, cu precădere accesul la medicii de familie – 79% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect, acces la servicii de medicină generală și de specialitate – 78% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect, dar și acces la laboratoare de analize – 76% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect.
Integrare pe piața muncii
În ceea ce privește nevoile de integrare pe piața muncii, cele mai importante în perspectiva respondenților sunt:
- Cursuri de limba română sau limba engleză – 74% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect;
- Recunoașterea diplomei de studiu din Ucraina – 64% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect;
- Cursuri de calificare – 56% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect.
Referitor la locul de muncă, 26% dintre respondenți spun că lucrează.
Respondenții declară în proporție de 35% că își caută un loc de muncă, în timp ce 24% spun că se află în altă situație, 20% doresc să facă diverse cursuri de formare profesională, 15% spun că și-au păstrat locul de muncă din Ucraina, iar 15% că s-au angajat în România.
Serviciile de educație
| Pe o scală de la 1 (deloc important) la 5 (foarte important), care sunt nevoile sau prioritățile dumneavoastră pentru a putea avea acces la educație pentru copiii ucraineni? | q1 | q2 | q3 | q4 | q5 | NȘ/NR/nu este cazul |
| Cursuri de limba română pentru copii și adolescenți | 12% | 6% | 13% | 10% | 50% | 9% |
| Cursuri de limba engleză pentru copii și adolescenți | 8% | 4% | 10% | 7% | 63% | 9% |
| Sprijin legat de cumpărarea rechizitelor/hainelor necesare pentru copii/adolescenți | 11% | 6% | 12% | 12% | 51% | 9% |
| Lecții adaptate la programa școlară utilizată în Ucraina | 11% | 5% | 10% | 12% | 52% | 10% |
| Acces la grădinițe/școli/licee (educație formală) | 11% | 4% | 8% | 9% | 56% | 11% |
| Acces la afterschool/ centre de zi/ centre de îngrijire copii | 16% | 7% | 10% | 10% | 46% | 12% |
| Activități educaționale, de socializare pentru copii și tineri | 9% | 4% | 9% | 11% | 56% | 12% |
În ceea ce privește serviciile de educație, respondenții spun că au nevoie în mod special de cursuri de limba engleză pentru copii (70% au acordat note de 4 și 5 acestui aspect), Activități educaționale, de socializare pentru copii și tineri (67%), acces la grădinițe/școli/licee (educație formală)- 65%, lecții adaptate la programa școlară utilizată în Ucraina(64%), sprijin legat de cumpărarea rechizitelor/hainelor necesare pentru copii/adolescenți – (63%).
Integrare în comunitatea locală
| Pe o scală de la 1 (deloc important) la 5 (foarte important), cât de importante credeți că sunt următoarele acțiuni pentru o mai bună integrare în comunitatea locală? | q1 | q2 | q3 | q4 | q5 | NȘ/NR/nu este cazul |
| Oportunități de socializare cu membrii comunității gazde | 8% | 10% | 22% | 22% | 34% | 5% |
| Acces la servicii culturale (ex. Teatru, film, concerte, muzeu) | 4% | 6% | 19% | 22% | 46% | 4% |
| Activități sportive de grup | 7% | 7% | 20% | 22% | 40% | 4% |
| Ateliere diverse și cluburi (lectură, gătit, socializare) | 6% | 6% | 19% | 21% | 43% | 4% |
| Oportunități de socializare pentru persoanele în vârstă | 20% | 8% | 15% | 16% | 34% | 8% |
Cele mai importante acțiuni din prisma respondenților pentru o integrarea mai bună în comunitatea locală sunt:
- Acces la servicii culturale (ex. Teatru, film, concerte, muzeu) – 68% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 acestui aspect;
- Ateliere diverse și cluburi (lectură, gătit, socializare) – 64% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 acestui aspect;
- Activități sportive de grup – 62% dintre respondenți au oferit note de 4 și 5 acestui aspect.
Câteva aspecte de analiză calitativă
Respondenții au avut posibilitatea să răspundă la o întrebare deschisă unde și-au prezentat poveștile. Prezentăm 2 mărturii care pot să releve mai bine nevoile refugiaților:
«Ar fi minunat să le explicăm românilor că suntem obligați să trăim aici, că este foarte greu să trăim în exil. Că mulți oameni plănuiesc să se întoarcă acasă după război, așa că puțini sunt cei care vor să învețe limba română și să se adapteze pe deplin la societatea românească. să se adapteze pe deplin la societatea românească»
Nu există orașe 100% sigure în Ucraina. Dar există oameni din orașele ocupate, dezocupate și de pe linia frontului, iar acești oameni nu sunt capabili nici măcar să-și ia adidașii sau geaca. Mulți dintre ei și-au distrus casele și nu au unde să se întoarcă nici după război. Prin urmare, acești oameni au nevoie de asistență prioritară, deoarece ei sunt cei care vor rămâne în România și nu pleacă acasă de sărbători. Oamenii trebuie să economisească bani pentru viitorul în România, pentru că nu au unde să se întoarcă. Dar plățile, voucherele, alimentele, igiena, îmbrăcămintea se dau tuturor, indiferent dacă au sau nu acasă.
În ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate, ei povestesc de piedicile pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități, bolnavii de boli cronice, copiii cu nevoi speciale, prețul mare al medicamentelor, nevoia unui medic de familie, cât și a medicilor pediatri pentru a urmări starea de sănătate a copiilor.
Referitor la educație, cele mai stringente nevoi sunt legate de barierele de limbă, deci de cursuri de limba română și limba engleză, cât și accesul la spații pentru copii (creșe, grădinițe) în așa fel încât părinții să poată merge la serviciu, dar și rechizite școlare, haine pentru școală.
Printre răspunsurile calitative, s-au regăsit și multe trimiteri la nevoile de bază – locuință, hrană, produse de igienă, cât și la nevoile financiare, mai ales în cazul copiilor care cresc și nu au îmbrăcăminte și încălțăminte. Câțiva respondenți au spus că doresc să lucreze, dar nu au cu cine să își lase copiii.
Un canal unic de acces la informații importante pentru ucrainenii din România cu informații verificate este o cerință a unui respondent ucrainian în vederea facilitării accesului la informațiile necesare și de interes.
Un alt aspect pe care l-au subliniat unii respondenți este diseminarea informațiilor corecte către români în așa fel încât aceștia din urmă să înțeleagă mai ușor contextul în care se află și integrarea în comunitate să fie mai facilă.
„Ar fi minunat să le explicăm românilor că suntem obligați să trăim aici, că este foarte greu să trăim în exil.”
O parte dintre respondenți au profitat de ocazie să mulțumească românilor pentru oportunitatea oferită.
4. Perspectiva copiilor și adolescenților persoanelor strămutate în România din Ucraina
Date demografice. Date privind educația
Copiii respondenți sunt 66% fete și 34% băieți. Dintre aceștia, 35% au sub 10 ani, 35% între 10 și 14 ani, 13% au vârste între 15 și 17 ani și 17% au 18 ani și peste 18 ani.
Dintre copiii și adolescenții respondenți, 76% spun că urmează o formă de învățământ.
În ceea ce privește situațiile privind educația, 68% dintre respondenți au declarat că urmează cursurile online ale școlii din Ucraina, 24% că urmează cursuri într-o școală în România cu predare în limba ucraineană, iar 9% urmează cursuri într-o școală din România cu predare în limba română, în timp ce 9% fac cursuri acasă cu părinții, iar 3% nu urmează niciun curs.
De asemenea, doar 28% dintre copiii și adolescenții respondenți frecventează un centru de zi/afterschool în România.
Întrebați dacă doresc să învețe la o școală din România, 36% dintre copii și adolescenți au răspuns afirmativ, 32% au ales varianta „nu știu/nu răspund”, iar 20% au răspuns negativ.
Doar 35% dintre respondenți au participat sau participă la un curs de limba engleză. Cei care nu participă, au declarat în proporție de 85% că ar vrea să învețe limba engleză. Doar 8% dintre ei au spus că știu limba engleză.
Doar 30% dintre copii și adolescenți au participat sau participă la un curs de limba română, în timp ce 69% declară că ar dori să învețe această limbă.
Principalele probleme și provocări
Pentru copiii și adolescenții respondenți, ca în cazul adulților, principala provocare este faptul că nu înțeleg limba română – 85% au inclus această problemă pe listă. Alte provocări și probleme sunt: prietenii noi (34%), participarea la alte activități în afara școlii (30%), participarea online la cursurile la școală (26%), dar și învingerea fricilor de conflict (22%).
Cursurile pe care doresc să le urmeze mare parte dintre respondenți sunt cele de informatică (IT), peste jumătate dintre ei au spus că le-ar plăcea să urmeze un astfel de curs (51%), cele de actorie – 32% și cele de educație financiară – 23%.
Copiii și adolescenții sunt deschiși să participe la tot felul de activități care să sprijine integrarea lor în cadrul comunității precum: excursii, drumeții, tabere (71% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect), activitățile sportive (62% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect) și activități culturale (62% dintre respondenți au acordat note de 4 și 5 acestui aspect).
Referitor la implicarea în activitățile Asociaților/Organizațiilor de tineri și copii din România, 64% dintre respondenți au spus că sunt interesați să se implice, în timp ce 26% au ales varianta „nu știu/nu răspund”, iar 10% au răspuns negativ.
Copiii și adolescenții sunt interesați de implicarea în aceste activități deoarece 57% dintre ei consideră că ar fi o oportunitate bună de socializare pentru ei, 55% dintre ei doresc să își facă prieteni noi, 40% sunt de părere că ar învăța să fie mai activi în comunitatea în care locuiesc, 22% dintre ei doresc să susțină diverse cauze, iar 14% se gândesc și doresc să facă voluntariat.
În ceea ce privește cunoașterea drepturilor și obligațiilor copiilor și adolescenților refugiați, doar 40% au spus că le cunosc, în timp ce 46% au dat un răspuns negativ, ceea ce denotă o necesitate cu privire la educația civică a acestor copii.
Referitor la marginalizare și bullying, ca fenomen care se întâlnește și în școlile din România, mai puțin de un sfert dintre ei spun că au fost marginalizați – 20% sau că știu cazuri de copii marginalizați – 22% și 11% au declarat că au fost jicniți/ofensați sau atacați fizic ori în mediul online de alți copii.
Câteva aspect calitative
Copiii și adolescenții chestionați în intervalul alocat întrebărilor deschise au spus că au nevoie de interacțiune cu alți tineri, participări la cursuri de limbi străine, activități nonformale, diverse activități care pot fi un prilej de cunoaștere, atât sportive, cât și culturale, creative sau de socializare.
Câteva mărturii:
- Ar fi frumos dacă toate cursurile ar fi online. Interesat de profesiile din domeniul IT
- Ar fi minunat să participi la tabere de vară pentru adolescenți
- Nu am haine frumoase și pantofi vechi, mi-e rușine să ies în oraș
- Îmi doresc foarte mult să continui să învăț limba engleză, să înot și să fac drumeții cu prietenii mei;
- Studiez la o universitate ucraineană online, dar pentru a rămâne în program trebuie să îmi găsesc un loc de muncă. Am doar cunoștințe medii de limba engleză. Poate mă puteți ajuta cu acest lucru;
- Sunt foarte necesare cursuri de limbi străine, cursuri de IT, cursuri și cluburi creative și excursii pentru a cunoaște România.
- Vă mulțumim pentru preocuparea dumneavoastră ❤️
- Vreau pace și să mă întorc acasă.
Concluzii preliminare
Conform răspunsurilor persoanelor chestionate, principalele concluzii sunt:
- Respondenții au în continuare nevoie de asistență financiară pentru cazare și hrană, în unele cazuri și produse de igienă;
- Accesul la sănătate este un aspect foarte important pentru ei, mai ales acces la medicii de familie și la medicii pediatri, în special pentru persoanele vulnerabile;
- Faptul că nu cunosc limba română este una dintre principalele bariere în integrarea în comunitatea românească. Totuși, există disponibilitate spre învățare din partea ambelor categorii de respondenți;
- O parte semnificativă dintre respondenți doresc să se stabilească în România și doresc să lucreze, însă au nevoie de sprijin cu limba română, cu spațiile sigure unde își pot lăsa copiii și în procesul de găsire au unui loc de muncă potrivit;
- Copiii și adolescenții sunt deschiși să participe la activități diverse formale și informale pentru a socializa cu copiii români.
Descărcați! Chestionarul privind nevoile persoanelor strămutate din Ucraina, versiunile pentru adulți, copii și adolescenți >>
Material realizat de:
Rodica-Corina Andrei, Coordonator monitorizare și evaluare
Natalya Petrovici, Mediator Cultural și traducător
Supervizat de:
Daniela Maria Boșca, Coordonator proiect
de