Raport Final / Accesul și integrarea copiilor refugiaților ucraineni în sistemul de educație românesc

Punctul de vedere descris în acest document este cel al FONPC și nu reflectă neapărat punctul de vedere al partenerilor acestui program.

Prezentul raport a fost realizat în cadrul programului ”Help to help Ukraine” implementat de FONPC – realizat cu sprijinul CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale, prin programul coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul FONPC (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil). Cercetarea a fost realizată de către Federația “Coaliția pentru educație” în parteneriat cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copii (FONPC).

Conflictul din Ucraina a dus la un influx fără precedent de refugiați în Uniunea Europeană, în special în țările vecine precum Polonia, România, Republica Moldova, Slovacia și Ungaria. Acesta reprezintă cea mai mare criză a refugiaților la nivel global, conform datelor furnizate de UNHCR, și este, fără îndoială, cea mai semnificativă criză pentru Europa de după al Doilea Război Mondial. Drept urmare, instituțiile publice, precum și organizațiile neguvernamentale și cetățenii, au răspuns la această situație la o scară extinsă. Majoritatea refugiaților care au fugit din război au plecat în grabă, având puține bunuri și fără o destinație clară, ceea ce a generat o nevoie considerabilă de asistență umanitară. Cu toate că instituțiile publice au răspuns adecvat la această criză a refugiaților, capacitatea lor a fost insuficientă din cauza numărului mare de refugiați care traversează granițele. Prin urmare, mobilizarea societății civile, a cetățenilor și a organizațiilor neguvernamentale a jucat un rol crucial în furnizarea unei răspunsuri prompte și adecvate la problema refugiaților.

De la începutul crizei din Ucraina și până la finalul lunii iulie 2023, peste 138.000 de refugiați ucraineni au obținut protecție temporară în România, din care peste 45.000 erau copii. Una dintre nevoile principale ale copiilor refugiați ucraineni este accesul la educație. Având în vedere barierele de limbă, diferențele de curriculum, lipsa de recunoaștere în Ucraina a studiilor efectuate în România, accesul la educație a copiilor ucraineni a fost mult îngreunat. Înscrierea în sistemul românesc de învățământ se poate realiza în două moduri – fie ca audient inițial până la învățarea limbii române, fie ca elev în condițiile cunoașterii limbii române.  Una dintre soluțiile găsite pentru copiii ucraineni care nu știu limba română a fost organizarea de hub-uri educaționale (găzduite de școlile românești, biblioteci sau în spațiile altor organizații neguvernamentale), în care elevii să învețe după programa ucraineană, cu profesori din Ucraina.

În parteneriat cu Fundația SERA ROMÂNIA si CARE International, Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Copil (FONPC) a sprijinit implementarea unui program rețea de suport pentru ca 29 de organizații non-guvernamentale să colaboreze între ele și să poată susține nevoile reale ale refugiaților pe tot parcursul drumului lor prin România^[1]. În prezent, aceste organizații oferă servicii de tipul intervențiilor la graniță și ajutoare trimise peste graniță, servicii destinate copiilor, servicii de sănătate și suport psihologic, echipe mobile, terapie și servicii destinate persoanelor cu dizabilități, centre de tranzit, servicii de integrare și pentru prevenirea traficului de persoane.

Scopul și obiectivele studiului

Scopul studiului ”Acces și integrare în sistemul de educație românesc a copiilor refugiaților ucraineni” este de a oferi informații relevante cu privire la situația copiilor strămutați din Ucraina în sistemul de învățământ și de a oferi recomandări care să contribuie la dezvoltarea unor politici și practici educaționale eficiente, astfel încât aceștia să beneficieze de acces la servicii de educație, în cel mai potrivit mod în raport cu nevoile lor și ale familiilor lor. Acest demers are în vedere îmbunătățirea calității vieții cetățenilor ucraineni care au ales să rămână în România și facilitarea implementării unor intervenții relevante și eficiente în faza următoare a proiectului CARE. De asemenea, studiul își propune să sprijine organizațiile neguvernamentale implicate în asistența refugiaților ucraineni, într-un moment în care România are nevoie de politici publice de integrare eficiente.

Studiul a urmărit următoarele obiective specifice:

• Prezentarea situației actuale a copiilor ucraineni cu privire la accesul la educație și integrarea în sistemul de educație românesc (preșcolar, primar, secundar inferior, secundar superior), inclusiv cadrul legal cu bariere și oportunități
• Analiza nevoilor pe care le au copiii ucraineni pentru a fi integrați într-o formă de învățământ cât mai bine  în sistemul de educație românesc, atât formal, însă și în diverse forme de educație informală și nonformală.
• Prezentarea demersurilor societății civile (ONG-urilor care se ocupă de refugiații ucraineni) în vederea sprijinirii garantării accesului la servicii de educație formale, informale și nonformale.
• Elaborarea unor soluții practice și recomandări pentru optimizarea integrării, inclusiv prin analiza rolului complementar pe care îl poate juca societatea civilă în adaptarea sistemului educațional formal și informal (cursuri de limbi străine, școli de vară, curriculum, advocacy etc).
• Identificarea unor posibile scenarii de politici publice pentru garantarea accesului și integrării copiilor refugiaților ucraineni în sistemul de educație românesc.

Utilizarea rezultatelor studiului

Rezultatele studiului oferă o imagine de ansamblu despre situația actuală a accesului la serviciile de educație, cât și a integrării în sistemul de educație românesc a copiilor refugiaților ucraineni. Studiul prezintă atât situația actuală a copiilor refugiaților ucraineni în raport cu sistemul de educație, precum și recomandări în vederea garantării accesului acestora la serviciile de educație și propuneri care să implice ONG-urile care deja au sau pot avea mecanisme eficiente de integrare a copiilor în educația formală, informală și nonformală din România.

METODOLOGIE

Metodologia de cercetare a presupus un mix de metode calitative și cantitative, care a inclus analiza de date primare și secundare privind situația refugiaților ucraineni, derularea de interviuri semi-structurate de profunzime cu persoane-cheie implicate în asigurarea accesului la educație a refugiaților ucraineni și derularea de focus-grupuri atât cu reprezentanți ai ONG-urilor și autorităților publice românești implicate în criza refugiaților, cât și cu refugiați ucraineni. Combinarea acestor metode de cercetare a permis triangularea datelor și creșterea nivelului de coerență a rezultatelor și concluziilor. Fiecare dintre aceste metode este descrisă mai jos.

Desk research și analiză secundară de date

În vederea prezentării situației actuale a accesului la educație al copiilor ucraineni și al integrării în sistemul de educație românesc (preșcolar, primar, secundar inferior, secundar superior), a fost realizată o analiză a cadrului legal existent, cât și a rapoartelor și datelor existente în documente naționale, europene și internaționale, cum ar fi de exemplu Planul Național de Măsuri, Planul Regional pentru Refugiați sau alte studii relevante publicate pe tema accesului la educație a copiilor refugiaților ucraineni.

Analiza de documente și analiza secundară a datelor colectate anterior de alte organizații sau instituții publice au avut ca obiective specifice:

• Identificarea și evaluarea barierelor legale și administrative care afectează accesul și integrarea copiilor ucraineni în sistemul de educație românesc, inclusiv normele și reglementările existente.
• Analiza oportunităților și inițiativelor existente privind integrarea copiilor ucraineni în sistemul de educație românesc, inclusiv programe de sprijin, politici și practici care facilitează integrarea copiilor ucraineni în școlile românești.

Sondaj în rândul refugiaților ucraineni (copii și adulți)

Una dintre componentele de bază ale studiului a constat în analiza cantitativă a răspunsurilor cu privire la componenta educație, dintr-o analiză de nevoi elaborată de FONPC (https://helptohelpukraine.ro/2023/07/31/nevoile-refugiatilor-din-ucraina-ii-ro-eng-ukr/). Astfel, echipa FONPC a distribuit două chestionare distincte, dedicate copiilor și adolescenților ucraineni pe de o parte, și adulților ucrainieni pe de altă parte, în vederea identificării nevoilor acestora privind atât accesul la educație și piața muncii, cât și planurile de viitor. Colectarea datelor a avut loc în lunile mai și iunie 2023 și a fost utilizată o metodologie de intervievare web asistată de computer (o metodă rapidă de colectare a datelor pe baza unui chestionar standardizat via internet) și în total, au fost colectate date de la 1837 respondenți, dintre care 1285 adulți și 552 copii și adolescenți.

Răspunsurile colectate în urma acestui demers au fost prelucrate folosind metode de analiză cantitative, iar rezultatele sunt incluse în studiul final și au fost utilizate pentru redactarea unor scenarii de politici publice.

Interviuri semi-structurate de profunzime cu actori principali din domeniul educației

În vederea obținerii unor informații de profunzime de la respondenți-cheie cu responsabilități si activități în sfera asigurării accesului la educație a copiilor refugiaților ucraineni, au fost derulate un număr de 14 interviuri semistructurate, cu actori principali din domeniul educației, activi în contextul crizei refugiaților ucraineni, respectiv reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale (ministere, inspectorate școlare, școli, servicii publice), precum și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale sau ai organizațiilor internaționale implicate în proiecte dedicate copiilor refugiați. Selecția respondenților a avut în vedere respectarea principiilor nediscriminării si egalității de șanse.

Interviurile au acoperit subiecte referitoare la situația actuală cu privire la integrarea copiilor ucraineni în sistemul de educație românesc (preșcolar, primar, secundar inferior, secundar superior), precum:

• Experiențele copiilor ucraineni în procesul de integrare în sistemul de educație românesc (provocări în adaptarea la sistemul de învățământ românesc, aspecte pozitive, aspecte negative, reușite etc.);
• Accesul copiilor ucraineni la servicii de sprijin și resurse educaționale în școlile românești (disponibilitatea și eficiența serviciilor de sprijin – de ex. programe de limbă română ca limbă străină, consiliere și asistență psihologică, programe de incluziune și suport academic etc.);
• Colaborarea între școli, părinți și comunitate în sprijinirea integrării copiilor ucraineni în sistemul de educație românesc (implicare și cooperare pentru facilitarea integrării și depășirea eventualelor obstacole);
• Formarea cadrelor didactice și a personalului școlar în contextul integrării copiilor ucraineni;
• Evaluarea eficacității politicilor și programelor de integrare în sistemul de învățământ românesc;
• Barierele și provocările legate de limbă pentru copiii ucraineni în școlile românești;
• Impactul social și emoțional al integrării copiilor ucraineni în școlile românești (adaptarea la noua cultură școlară, interacțiunea cu colegii români, strategii și resurse disponibile pentru a sprijini aceste aspecte) ;
• Reușite și exemple de bune practici în integrarea copiilor ucraineni în sistemul de educație românesc (povești de succes, exemple de bune practici din școli sau comunități, factori cheie care au contribuit la succesul intervenției) ;
• Bariere legislative, resimțite ca atare în perioada de intervenție a proiectelor în care au fost implicați;
• Preluarea de recomandări și sugestii pentru îmbunătățirea politicilor și programelor de integrare existente și/sau pentru modelarea unor soluții mai bune în acest domeniu.

Focus Grupuri cu reprezentanți ai ONG, autorități publice și refugiați ucraineni

Au fost realizate o serie de focus grupuri, atât cu reprezentanți ai ONG-urilor și autorităților publice românești implicate în criza refugiaților, cât și cu refugiați ucraineni pentru: 1) a analiza nevoile pe care le au copiii ucraineni pentru a fi integrați cât mai bine și mai repede în sistemul de educație românesc, atât formal, însă și în diverse forme de educație nonformală și 2) a formula soluții și recomandări pentru o mai bună integrare a copiilor și tinerilor ucraineni în sistemul de educație românesc.

La focus grupurile organizate în luna iunie 2023 au participat 17 refugiați ucraineni (2 focus-grupuri) și 26 experți și reprezentanți ai autorităților publice românești și ai organizațiilor neguvernamentale implicate în acordarea de sprijin refugiaților (3 focus-grupuri). Discuțiile au acoperit subiecte precum:

• Experiențele copiilor ucraineni în procesul de integrare în sistemul de educație românesc;
• Importanța educației nonformale și a activităților extrașcolare în sprijinirea integrării copiilor ucraineni;
• Barierele și provocările legate de limbă, de diferențele culturale sau de alte aspecte pentru copiii ucraineni în școlile românești;
• Necesitatea sprijinului psihosocial pentru copiii ucraineni în procesul de integrare în sistemul de educație românesc;
• Colaborarea între școli, ONG-uri și instituții în promovarea integrării copiilor ucraineni;
• Accesul la resurse educaționale și sprijin suplimentar pentru copiii ucraineni;
• Formarea cadrelor didactice și a personalului școlar în contextul integrării copiilor ucraineni;
• Implicarea părinților și comunității în procesul de integrare a copiilor ucraineni în sistemul de educație.