Conferință internațională despre rolul organizațiilor neguvernamentale în facilitarea integrării copiiilor refugiați și a îngrijitorilor acestora

Jurnalul conferinței RE:Think bridges- Partea I.

Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil, împreună cu CARE France, ICVA și EUROCHILD, au găzduit timp de două zile o conferință internațională la hotelul Sheraton din București, reunind peste 200 de participanți din mai mult de 25 de țări europene care au împărtășit bune practici din domeniul incluziunii copiilor și persoanelor strămutate, refugiate sau migrante. Rolul societății civile în integrarea refugiaților în contexte Europene a fost una dintre temele centrale discutate. 

Conferința „RE:think bridges” a fost organizată în pragul bornei de doi ani de la debutul conflictului din Ucraina, care a forțat milioane de copii să își părăsească locuințele în căutarea siguranței. Aceștia sunt doar ultimii sosiți, alăturându-se celor peste 3.3 milioane de Sirieni sub protecție temporară și sutelor de mii care sosesc în Europa solicitând azil din țări Africane și din Orientul Mijlociu.  

De la debutul conflictului din Ucraina, Fundația SERA ROMÂNIA a coordonat o amplă acțiune umanitară cu sprijinul partenerilor strategici CARE și FONPC, venind în sprijinul a peste 205.000 de beneficiari. În cele aproape 24 de luni de conflict, CARE 

Franța, prin intermediul Fundației SERA ROMÂNIA și FONPC, alături de o rețea de 35 de organizații din România și Republica Moldova, a sprijinit aproape 124.000 de refugiați pe teritoriul României, 11.900 în Republica Moldova și aproape 70.000 de persoane în Ucraina.

Bogdan Simion, președinte FONPC și director executiv SERA România, a spus în deschiderea conferinței: „Intervenția noastră a început din prima zi a conflictului și a implicat apoi dezvoltare de noi servicii și profesionalizare. Ca organizație care se ocupă de protecția drepturilor copilului, a ne rebalansa obiectivele într-un timp foarte scurt, a însemnat un efort foarte mare. Dar, din vechea noastră meserie știm că drepturile copilului nu sunt doar statistici, ci sunt probleme individuale, ceea ce implică personalizarea intervențiilor. Să personalizezi sprijinul pentru milioane de ucraineni care îți tranzitează țara, este o provocare. Cu sprijinul fiecărei organizații locale din această intervenție, am reușit să ne apropiem, să sprijinim aceste familii, compuse 80% din femei și copii, să le ascultăm și înțelegem nevoile și să răspundem pe plan local, cât mai individualizat posibil”.

Mara Surugiu, reprezentanta Consiliului Copiilor și Tinerilor FONPC, a vorbit de asemenea în deschiderea conferinței: „Comunicarea dintre copii și tinerii români și ucraineni este vitală. Cei mai în măsură să își reprezinte nevoile sunt chiar copiii ucraineni. De-asta suntem aici pentru cooperare și schimb de bune practici.

Cu toții urmăm aceeași direcție. Este important să continuăm. Avem nevoie să lucrăm colectiv și să țintim să facem cel mai bine posibil pentru bunăstarea copiilor și a îngrijitorilor lor”, a spus și Ally Dunhill – Director of Policy, Advocacy and Communication, Eurochild.

Alexandre Morel  – Co-Director General, CARE France și-a început discursul din prima parte a conferinței cu mulțumiri: „Mulțumiri SERA și FONPC pentru că ați acceptat să conduceți acest angrenaj al localizării, mulțumiri celor  33 de organizații care au fost coloana vertebrală a intervenției umanitare pe care am desfășurat-o și mulțumiri autorităților naționale și locale pentru rolul lor critic în coordonarea răspunsului la criza din Ucraina”.

Davina Said, Head of Forced Migration, International Council for Voluntary Agencies (ICVA), a spus în sesiunea introductivă, făcând referire la sloganul conferinței -„Embracing humanity”- că speră că toți cei prezenți la București sau în transmisiunea online pot să identifice ceea ce-i unește în munca umanitară: „a pune Oamenii în centrul oricărei acțiuni și a asculta și a aduce în conversație orice formă de suferință pe care o îndură. ” 

Scopul celor două zile de conferință a fost de conectare și schimb de bune practici între specialiști în asistență umanitară din Europa, reprezentanți ai autorităților centrale și europene și organizații neguvernamentale. 

Ministrul Educației, Ligia Deca, a vorbit despre a folosi „capacitatea câștigată în această criză fără precedent” pentru a integra cât mai bine și alți copii în școli cât mai incluzive. „Avem 36.000 de copii integrați într-o formă sau alta în sistemul educațional- audienți, înmatriculați sau participanți la hub-uri educaționale care asigură o punte de tranziție spre sistemul educațional. Din ce în ce mai mulți copii se înscriu la școală în România și primesc sprijin, inclusiv prin procedurile de examinare, ca să poată parcurge ambele sisteme și să le fie recunoscute studiile. Am realizat o cartografiere a diferențelor de curriculă dintre sistemul românesc și cel ucrainean.”

Nu trebuie să uităm vreo clipă că oamenii sunt în centrul oricărei intervenții umanitare. Uneori birocrația te ține departe de experiențele și de poveștile celor pe care trebuie să-i ajuți. Avem nevoie de experiențele și expertiza fiecăruia pentru a construi și a regândi poduri sustenabile”, a spus Emmanuella Croce, Co-Director General CARE France.

Tematici și bune practici

Intervențiile vorbitorilor și prezentările organizațiilor participante s-au concentrat pe patru teme principale, abordate în grupuri de lucru, prezentări de bune practici și dezbateri din perspective diferite:

  1. Integrarea refugiaților și a migranților în serviciile sociale, educație, sănătate și piața muncii în țările europene – bune practici și comparații de politici.
  1. Localizarea refugiaților și migranților din Europa – modele de parteneriat incluziv și rolul ONG-urilor locale și naționale.
  1. Bune practici pentru nevoile de protecție și integrare ale copiilor migranți și refugiați.
  1. Intersecționalitate – dimensiunile vulnerabilității și persoanele neglijate sau excluse pe considerente de gen, rasă, vârstă, dizabilitate etc.)

Un important accent a fost pus pe dimensiunile vulnerabilității într-un panel care a prezentat mai multe modele de bune practici.

Ioan Tănase, director de programe la Roma Education Fund a prezentat debutul intervenției umanitare din perspectiva refugiaților romi din Ucraina, punând accentul pe importanța comunicării în limba romani prin intermediul voluntarilor prezenți în punctele de tranzit, apoi a descris activitățile centrului de zi pentru copii romi pe care fundația l-a organizat la București.

Andreea Iațu, vice-președinte Autism Baia Mare a descris activitățile de recuperare pentru copiii cu dizabilități pe care organizația a reușit să-i sprijine în această perioadă.

Marianna Onufryk, expertă în incluziune și protecția copilului, a vorbit despre modelele de bune practici de la European Disability Forum, dar și despre dificultățile pe care le întâmpină părinții copiilor cu dizabilități, având în vedere că protecția temporară nu oferă și încadrarea copiilor într-un grad oficial de dizabilitate care ar permite accesarea serviciilor gratuite și ale pârghiilor de susținere destinate cetățenilor europeni.

Agnieska Nosowka de la Polish Center for International Aid a prezentat modelul prin care sunt sprijiniți refugiații vârstnici și dificultățile de comunicare și informare pentru persoanele care nu sunt abile digital, nu dețin un telefon smart sau un cont bancar.

Daniela Draghici, din partea asociației ANAIS a ridicat întreaga sală în picioare pentru un mini-atelier de auto-apărare și a vorbit despre importanța împuternicirii persoanelor strămutate prin activități fizice care le consolidează încrederea în forțele proprii.

Mai multe informații despre biografiile vorbitorilor pot fi regăsite pe site-ul conferinței.

Pe parcursul acestor două zile am auzit mai multe cuvinte care s-au tot repetat: încredere, suport, localizare, sustenabilitate, egalitate de putere, egalitate de șanse, expertiză locală, expertiza societății civile, flexibilitate, schimbare de mentalitate, servicii bazate pe nevoi și cercetare”, a spus Daniela Boșca, director executiv FONPC, rezumând discuțiile celor două zile.  

„Unde suntem acum în această provocare?”, a întrebat Claudiu Crăciun, doctor în științe politice. Refugiații sunt astăzi ținta unor antreprenori ai urii care își construiesc profilul politic atacând. Suntem într-un moment dificil pentru că multe organizații funcționează în paradigma urgenței. Dar războiul nu s-a terminat și te obosește pentru că îți consumă resursele emoționale. Societatea civilă din Europa este sub asediu politic și economic, plus copleșită de tot mai multe responsabilități care-i atârnă pe umeri. Resursele scad pe zi ce trece și presiunea este de natură să compromită și ce facem deja. Provocări de o asemenea mărime nu pot fi rezolvate fără bugete publice, bugete care există și trebuie să funcționeze pentru Oameni. Avem nevoie de finanțări pentru organizațiile neguvernamentale, ca acesstea să supraviețuiască și să-i poată sprijini pe cei aflați în nevoie.

Market-place

Pe parcursul celor două zile de conferință, 12 organizații internaționale, naționale sau regionale și-au prezentat modelele de intervenție în domeniul asistenței umanitare și incluziunii persoanelor strămutate. ICVA, Eurochild, ECRE, FONPC, Terre des Hommes Romania & Regional Hub Budapest, QArts, ASSOC, Profilaxis, Star of Hope, People in Need (PIN), SERA & CARE au amenajat standuri de prezentare interactive și au răspuns la întrebările celor peste 200 de participanți (online & offline).

Vizite

La finalul celei de-a doua zi de conferință, peste 70 de participanți internaționali au vizitat programe dedicate refugiaților gestionate de organizații neguvernamentale sau de autorități locale în București. Carusel, RomExpo, Social Incubator, Fundația Internațională pentru Copil și Familie, Aliat și Muzeul Abandonului au primit invitați internaționali și au prezentat o parte dintre activitățile și serviciile pe care le furnizează persoanelor din Ucraina.

Pe parcursul următoarei luni, site-ul conferinței RE:Think va găzdui articole despre modelele de bune practici prezentate și înregistrări video ale momentelor principale.

Conferința RE:think bridges este parte a proiectului „Help to Help Ukraine”, proiect finanțat de Care – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale și este coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România, cu sprijinul Care France și FONPC (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil).