Conferința „RE:Think bridges”, organizată în ianuarie de FONPC, SERA România, ICVA, Eurochild și CARE France, a reunit vorbitori cu expertize și roluri diverse în răspunsul umanitar european.

Dezbaterea politicilor publice care au sprijinit sau au îngreunat oferirea de asistență refugiaților a avut în centru un panel de experți, moderat de Ionuț Sibian, director executiv Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Au fost prezenți reprezentanți ai organizațiilor care au finanțat programe de asistență a refugiaților (Ambasada Norvegiei, European Program for Integration and Migration (EPIM) – o inițiativă a 25 de fundații private, Banca Mondiala), reprezentanți ai organizațiilor care au un rol în a intermedia și coordona asistența internațională pentru actorii naționali – agențiile ONU pentru refugiați (UNHCR) și copii (UNICEF), cât și membrii ai organizațiilor neguvernamentale internaționale, reprezentate de CARE International.
Aceștia au discutat despre modul în care asistența oferită refugiaților trebuie localizată, iar luarea deciziilor ar trebui sa fie descentralizată spre grupurile țintă și societatea civilă din țările gazdă, care pot contextualiza mult mai bine asistența la nevoile specifice fiecărui spațiu. Toți vorbitorii au evidențiat schimbarea sistemică și de mentalitate pe care această abordare o cere, comparativ cu modurile tradiționale de a oferi asistență umanitară.
Masha Volynsky, European Program for Integration and Migration (EPIM), a punctat că încrederea în partenerii care lucrează la firul ierbii a fost esențială pentru a răspunde rapid în această criză. „Pentru EPIM cel mai important lucru a fost acela să asculte, să vadă care sunt nevoile și nu doar să răspundă acestora ci să sprijine împuternicirea migranților și a refugiaților. Viitorul sună diferit acum pentru noi și am vrea să păstrăm acest momentum și să capitalizăm experiența acumulată, ca să creăm cu adevărat o societate incluzivă.”
Banca Mondială a asigurat în România suport financiar și tehnic Guvernului României. Victor Sulla, Task Team Leader, Senior Social Protection Economist, Social Protection & Jobs, World Bank a spus că suportul financiar a fost direcționat către acțiunile imediate, pentru ca România să asigure asistența de urgență a refugiaților, iar suportul tehnic a fost direcționat către Ministerul Muncii și cel al Educației pentru a sprijini măsurile pe care România le avea de luat pentru integrarea copiilor din Ucraina în sistemul de educație. „Echipa Băncii Mondiale a făcut parte din echipele de coordonare la nivel central pentru analizarea modului în care piața muncii ar trebui să răspundă refugiaților. În Cluj realizăm un program pilot prin care încercăm să vedem cum se pot implica serviciile publice locale AJOFM pentru sprijinirea integrării pe piața muncii a refugiaților. ”
Kerstin Agneta Wahlberg, EEA and Norway Grants Counsellor, Royal Norwegian Embassy in Bucharest: „Am realizat poate pentru prima dată atât de puternic importanța societății civile, deoarece membrii acesteia au fost cei care au intervenit în primele zile, s-au mobilizat, au format centre de intervenție colectivă. Această intervenție nu s-ar fi putut întâmpla dacă nu ar fi existat aceste organizații ale societății civile, care erau deja create și care funcționau, cunoscând comunitățile pe care le deserveau. Consolidarea societății civile nu este doar ceva de făcut în timp de război, ci un lucru care ar trebui făcut tot timpul.”

Jean-Benoit (JB) Manhes, Senior Emergency Coordinator, UNICEF Romania, a vorbit despre faptul că munca de advocacy nu este suficientă pentru a avea un impact real în viața copiilor vulnerabili. „Este prea simplu să zicem generalități de tipul copiii au nevoie de sprijin, copiii sunt cei mai vulnerabili. Trebuie să mergem dincolo de declarații și să vedem care este diferența dintre principiu și realitate pentru fiecare copil în parte. Copiii sunt rezilienți, dar au nevoie de stabilitate, de măsuri concrete, de viziune pe termen lung pentru fiecare. Cred că guvernul central și autoritățile publice au un rol cheie, atât la nivel local, cât și național, dar și societatea civilă trebuie să joace un rol important.”
Jean Saslawsky, Director for Program Operations, CARE France, a vorbit despre felul în care organizația sa a fost nevoită să-și adapteze metodele de intervenție în ultimii doi ani: „Abordarea crizei din Ucraina a fost una specială pentru CARE, deoarece am făcut un lucru pe care nu l-am mai făcut până acum și anume am ales să sprijinim ONG-urile locale și să lucrăm cu parteneri din România care să susțină aceste eforturi locale. Acest lucru a trebuit să fie reflectat și în strângerea de fonduri pentru această criză, le-am explicat donatorilor că strângem bani pentru a susține societatea civilă locală, care oferă servicii refugiaților. Localizarea este o metodă pe care CARE dorește să o folosească în viitor și în alte crize internaționale, pentru că susținerea ONG-urilor locale este cea mai eficientă cale de răspuns.”

Pablo Zapata, Head of UNHCR România a vorbit despre provocarea inițială pe care a adus-o această criză și anume faptul că domeniul de acțiune al ONG-urilor era fragmentat geografic: „Criza din Ucraina fost specială și particulară din mult puncte de vedere: unul dintre aspecte a fost acela că am învățat din practică să lucrăm împreună, pentru că la început erau multe fonduri, dar exista foarte puțină claritate cu privire la principalele nevoi ale refugiaților și ale comunității. Am avut autorități și societate civilă gata să se implice. La început a fost greu să selectăm partenerii, pentru că ONG-urile aveau deja alte angajamente luate. A fost dificil să treacă printr-o creștere accelerată a complexității problemelor pe care le acopereau și a capacității organizaționale. A trebuit să recurgem la utilizarea diferitelor ONG-uri în diferite părți ale țării pentru a avea o acoperire națională pe diferite tematici – dacă aveam nevoie de acoperire imediată pe violență de gen, de exemplu, a trebuit să recurgem la organizații locale care puteau să răspundă în anumite zone. Avem actori diferiți, în zone diferite ale țării, oferind servicii similare. Bugetul UNHCR pentru 2022 ne arată că organizațiile naționale au primit un buget mai mare decât organizațiile internaționale- 5.3 milioane de Euro comparativ cu 3.1. În 2023, proporția este chiar mai mare- 8.5 milioane de Euro pentru organizațiile naționale, 2.9 pentru cele internaționale. În 2024 vorbim despre 4.1 milioane pentru organizațiile naționale și 163.000 pentru cele internaționale. Aceste cifre ne vorbesc de asemenea despre maturitatea programelor de asistență și despre capacitatea și expertiza lor de a livra serviciile necesare”.

Politici publice și factori de decizie
În cadrul panelului dedicat politicilor publice și decidenților, au fost prezenți reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai cancelariei Primului Ministru, ai Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene,vorbitori din partea Comisiei Europene și Parlamentului European, Ministrul Educației și Ambasadorii Ucrainei și ai Republicii Moldova.

Cătălina Galer, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a vorbit despre faptul că traversăm o criză fără precedent din cauza războiului la graniță cu România și că am asistat la „o colaborare fără precedent dintre societate civilă și autorități”. „Este important să recunoaștem lucrurile bune pe care le-am reușit împreună. Mă bucur că putem împărtăși bune practici și să învățăm din greșeli ca să putem să ne continuăm munca. Numai împreună putem asigura folosirea eficientă a resurselor. Invitația mea pentru dumneavoastră este să colaborăm, să ne conectăm și să învățăm unii de la ceilalți”.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a punctat progresul parcurs în termeni diplomatici pentru alinierea sistemelor de educație pentru recunoașterea diplomelor din Ucraina și maparea celor două sisteme pentru a vedea similarități și diferențe și a asigura alinierea programelor școlare. „Integrarea unui copil care are nevoie de imersiune culturală și lingvistică este o nouă lecție pentru România. Am făcut progrese în ceea ce privește predarea limbii române ca limbă străină, iar asta este foarte important pentru că tot mai mulți tineri și profesioniști vin spre țara noastră și trebuie să devenim mai buni la incluziunea lor.
Victoria Stoiciu, consilier de stat în cadrul cancelariei Primului Ministru, a vorbit despre flexibilitatea organizațiilor neguvernamentale, care le face să răspundă într-un mod eficient nevoilor. „Suntem obișnuiți să vorbim despre lipsa de eficiență a guvernului, dar de data aceasta putem spune că răspunsul guvernului în prima etapă a crizei a fost destul de bun. ONG-urile sunt cele care au pilotat aceste hub-uri educaționale- inițiative deosebit de valoroase care pot fi utile și când conflictul din Ucraina se va termina. Sunt servicii utile pentru orice copil vulnerabil din România. Societatea civilă are experiența de la firul ierbii care este esențială în crearea de politici publice pentru integrarea migranților și refugiaților și am încercat să ținem cont de toate aceste recomandări primite din teren. Găsind soluții cât mai eficiente pentru persoanele strămutate din Ucraina, găsim de fapt soluții pe termen lung și pentru toți cetățenii României, crescând capacitatea serviciilor educaționale, ale celor pentru integrarea pe piața muncii”.

Rares-Petru Achiriloaie, președintele ANPDCA, a vorbit despre colaborarea cu societatea civilă și despre importanța înțelegerii faptului că suntem încă în mijlocul unei crize iar nevoile copiilor sosiți în România sunt încă acute. „Ce putem să facem în continuare? Suportul nostru trebuie să continue, sunt multiple crize globale în desfășurare. Felicitări tuturor celor prezenți pentru că nu au întors privirea și au colaborat pentru a sprijini. ANPDCA a fost o instituție care s-a implicat încă de la începutul crizei. Împreună cu partenerii noștri de la FONPC, SERA, UNICEF, s-a creat platforma Primero care a centralizat toți copiii care au intrat în România prin acele centre blue dots. Am înregistrat în platformă peste 33.000 de copii, aproximativ 7500 neînsoțiți. Am format personalul din centre pentru a lucra mai ușor cu copiii, vorbim despre identificarea timpurie a abuzului, consiliere, prevenție a traficului de persoane.”
Bogdan Eduard Simcea, consilier de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a vorbit despre cele trei apeluri în valoare de peste 500 milioane de euro și despre programele Educație și Ocupare și Incluziune și Demnitate Socială pentru care este planificată lansarea apelurilor în primul trimestru al acestui an, care pot acoperi și nevoile refugiaților în termeni de integrare pe piața muncii, formare profesională, acțiuni pentru grupuri defavorizate, inclusiv refugiați prin prioritatea dezvoltării locale în zone rurale- sprijin psiho-social pentru copii, servicii sociale și de suport pentru categorii vulnerabile, inclusiv servicii pentru incluziunea migranților.

Aslak Solumsmoen, reprezentantul biroului general UNHCR a punctat „actele remarcabile de solidaritate și generozitate care au avut loc în ultimii doi ani în comunitățile care și-au deschis inimile și casele demonstrând un spirit remarcabil de umanitate. Această solidaritate trebuie susținută acum că ne apropiem de al treilea an de război. Abordarea este un model de răspuns colectiv și colaborare care merge dincolo de război. Pe măsură ce ne apropiem de limita protecției temporare în Europa, trebuie să ne gândim la următorii pași. Țelul refugiaților este întoarcerea acasă atunci când vor fi în siguranță. Până atunci trebuie să acoperim nevoile de locuire, sănătate, educație și incluziune pe piața muncii. Este nevoie să continuăm să susținem accesul la cursuri de limbă și formare profesională. Identificarea celor mai vulnerabile grupuri rămâne o prioritate”.
Ana-Maria Coscotin, Team Leader, DG Employment, în cadrul Comisiei Europene, a spus că UE a trecut gradual de la răspunsul imediat la invazia Ucrainei la susținerea pe termen lunga a acestui stat și a țărilor gazdă pentru persoanele care au fugit din calea războiului. „Acest lucru nu ar fi fost posibil fără susținerea imensă a statelor membre și a comunităților gazdă, a societăților civile și a solidarității imense a voluntarilor. Directiva protecției temporare le dă refugiaților drepturi esențiale la educație, locuire, acces pe piața muncii și servicii de sănătate. Dar succesul integrării are nevoie de mult mai mult decât de un cadru legal. Asigurarea accesului la educație și protecția copiilor este o prioritate pentru Comisia Europeană. Planul național de acțiune pentru implementarea garanției pentru copil este esențial pentru asigurarea serviciilor pentru copiii migranți”.

Ihor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România și-a început discursul cu mulțumiri: „Aș vrea să-mi exprim profunda recunoștință pentru fiecare dintre dumneavoastră și pentru activitățile derulate în sprijinul poporului Ucrainean”. Excelența sa a punctat că a existat o transformare semnificativă a relației dintre România și Ucraina prin parteneriate strategice de înalt nivel și a apreciat de asemenea impactul hub-urilor educaționale ca un exemplu de colaborare dintre guvern, societate civilă și donatori internaționali.
Victor Negrescu, membru al Parlamentului European, a dorit să tragă un semnal de alarmă cu privire la „necesitatea de a avea un răspuns mult mai coerent și mult mai integrat privind modul în care îi protejăm pe copii la nivel european. Anul trecut aveam 44 milioane de copii care au trebuit să își părăsească casa ca urmare a conflictelor. Aproape 1 din 3 copii din UE provin dintr-o zonă defavorizată. Consecințele acestor date? Probleme în ceea ce înseamnă școlarizarea, accesul la sănătate, accesul la documente. În discuțiile numeroase cu reprezentanții societății civile primesc deseori această întrebare: Avem suficiente resurse pentru a continua programele pentru copiii din Ucraina? Avem mecanismele, expertiza și datele și am putea anticipa care sunt costurile. La nivel european, în comisia pentru bugete, căutăm să identificăm soluții financiare suplimentare- prin garanția pentru copil, dar și prin alte soluții. ONG-urile din România s-au mobilizat pentru a susține copiii din Ucraina, dar pentru asta trebuie să avem resursele la dispoziție. Trebuie să avem predictibilitate privind mecanismele europene.
Dragos Pîslaru, membru al Parlamentului European: „În calitate de președinte al Comisie pentru Muncă și Afaceri Sociale am participat în mod direct la acest proces prin care a fost adoptată Garanția Europeană pentru Copil. Există încă disfuncționalități modul în care tratăm problema de azil și migrație. Există o politică de siloz, instituțional vorbind- justiție și afaceri interne; afaceri sociale.Cei care au fost nevoiți să-și părăsească țara din cauza războiului, au fost tratați ca și cetățeni europeni, bazându-se pe sistemul de protecție socială. Este vital ca noi să nu ne concentrăm pe niște modalități temporare de asistență pentru refugiați, ci să întărim sistemul de protecție socială europeană. Garanția europeană pentru Copii crează un cadru favorizant pentru toate categoriile de copii. Ar trebui să putem să folosim ansamblul de integrare socială la nivel european pentru a avea o abordare intersecțională. Este important să înțelegem că există mulțu copii care suferă de diferite tipuri de dizabilități. Discriminarea copiilor romi este încă foarte mare. Trebuie să spargem silozurile pentru că nu mai poate să fie strict o responsabilitate a miniștrilor de interne.
Avem o problemă legată de resurse pentru a susține eforturile societății civile și costurile de integrare socială. Avem nevoie de o regândire a modului în care ne uităm la investițiile sociale. Bunele practici ale societății civile nu sunt preluate pentru a avea mai departe sustenabilitate. Abordarea bazată pe proiecte nu este văzută ca o investiție. Europa are nevoie să pună pe masă conceptul de investiție socială. Este vital să înțelegem că avem nevoie să tratăm aceste măsuri ca investiții, nu ca o categorie separată pentru alți cetățeni.”
Victor Chirilă, Ambasadorul Moldovei în România a vorbit despre cum Moldova este statul cu cea mai mică economie din Europa dar a reușit să primească peste 1 milion de refugiați. „Dacă luăm per capita, este cel mai mare număr de refugiați primit de o țară. Războiul din Ucraina a declanșat o serie de crize energetice, economice, inflație de peste 30 de procente. Cetățenii au rămas solidari cu lupta Ucrainei și au rămas solidari cu valorile pentru care Ucraina luptă. Pe temelia acestor valori dorim să construim un stat modern și să fim partea a Uniunii Europene. Societatea civilă din Moldova s-au comportat ca niște adevărați membrii ai UE. Reprezentanții ei au fost primii care au întâmpinat refugiații la punctele de trecere. Am oferit un exemplu demn de urmat și pentru alte state membre care au fost poate mai reticente inițial. Am avut ajutorul donatorilor cheie, agențiile ONU- UNHCR- care au fost din primele săptămâni alături de noi. Ne-au ajutat să punem la punct un sistem instituțional de coordonare. Am creat acele coridoare verzi care funcționează în continuare pentru a facilitat transportarea refugiaților spre alte state unde doreau să ajungă. În regiunea transnistreană avem aproximativ 8000 de refugiați pe care am reușit să-i deservim datorită organizațiilor internaționale. Le acordăm asistență legală, informații și resurse cu ajutorul reprezentanților societății civile.”

Conferința RE:think bridges este parte a proiectului „Help to Help Ukraine”, proiect finanțat de Care – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale și este coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România, cu sprijinul Care France și FONPC (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil).